Astigmatismul

Astigmatismul reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular. Caracteristic acestei afectiuni este faptul ca obiectul privit de catre o persoana (dupa ce lumina traverseaza sistemul de lentile ocular format din cornee si cristalin) nu va mai avea un focar de proiectie unic si punctiform, ci mai degraba multiple focare liniare sau neregulate. Altfel formulat, puterea de refractie a globului ocular nu este aceeasi pe toate meridianele – iar imaginea unui obiect, proiectata pe retina, devine de forma eliptica.

Din punct de vedere clinic, astigmatismele pot fi clasificate in doua categorii:

• astigmatisme regulate - cele doua meridiane anormale sunt perpendiculare intre ele;
• astigmatisme neregulate - exista mai multe meridiane cu refractie diferita, acestea nefiind perpendiculare intre ele.

Meridianele globului ocular reprezinta linii conventionale, trasate prin sectionarea imaginara a ochiului, de catre planurile perpendiculare pe ecuatorul acestuia.

Astigmatismul este cauzat de deficitul de sfericitate al suprafetei anterioare a corneei; astfel, razele paralele de lumina, venite de la infinit, vor suferi un proces inegal de refractie si implicit vor contribui la formarea pe retina a unei imagini distorsionate si neclare.

In cazul persoanelor cu o valoare mare a astigmatismului corneea are un aspect bombat. Orice persoana prezinta un astigmatism fiziologic, de circa 0.5 D, care insa nu necesita corectie optica, vederea fiind clara.

Astigmatismul poate fi:

• prezent inca de la nastere (astigmatism congenital);
• dobandit in urma unor interventii chirurgicale asupra globului ocular (ectazii corneene post chirurgie refractiva) sau ca urmare a unor boli oculare (keratocon = subtiere si deformare conica a corneei).

Patogenie si cauze

Astigmatismele neregulate sunt cauzate de tulburarile aleatorii de sfericitate ale componentelor dioptrului ocular. Cel mai frecvent este vorba de tulburari de sfericitate ale fetei anterioare a corneei, care pot avea diferite cauze:

• cicatrici restante in urma unor afectiuni infectiose/inflamatorii (ulcere corneene)
  
• cicatrici aparute in urma unor traumatisme corneene,
• keratocon
• degenerescenta marginala pellucida
• tumori ale pleoapelor
• tumori ale orbitei
• herpes corneean
  

De asemenea, astigmatismul neregulat poate fi cauzat inclusiv de catre anumite patologii ale cristalinului - lenticonul anterior sau posterior (lenticonul este o protruzie situata pe fata anterioara sau posterioara a cristalinului, de forma conica sau sferica si cu aspect ca de pata de ulei).

Aceste neregularitati ale componentelor dioptrului ocular (cornee sau cristalin) sunt responsabile de difractia anormala a razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente si refringente ale globului ocular.

Astigmatismele regulate sunt produse in marea lor majoritate de anomaliile de suprafata ale corneei. Ele au un caracter stagnant si afecteaza simetric cei doi globi oculari. Fiziologic, orice individ prezinta un mic grad de astigmatism al corneei. Astigmatismul fiziologic al corneei nu necesita corectie cu lentile, deoarece este anulat de catre astigmatismul fiziologic invers, al cristalinului.

Astigmatismul regulat este determinat genetic; neregularitatile suprafetei corneei se pot mosteni in cadrul aceleiasi familii.

Cristalinul poate fi implicat si el in aparitia unor astigmatisme regulate, in foarte rare cazuri, mai ales atunci cand apar deformari majore, luxatii sau subluxatii ale acestei lentile. Cu toate acestea, fata anterioara a corneei si implicit sfericitatea acesteia joaca cel mai important rol in aparitia astigmatismelor, aceasta deoarece la acest nivel (separatia dintre aer si cornee) are loc cel mai important pas al fenomenului refractiei (corneea separa doua medii cu indice de refractie diferit).

Astigmatismele regulate pot fi clasificate in trei categorii distincte:

• Astigmatism simplu: este vorba de existenta a doua focare pentru aceeasi imagine, unul plasat la nivelul retinei, iar celalat focar este plasat in fata retinei (astigmatism simplu miopic) sau in spatele retinei (astigmatism simplu hipermetropic).
• Astigmatism compus: cele doua focare ale aceleiasi imagini sunt ambele plasate in fata retinei sau ambele plasate in spatele retinei (astigmatism compus miopic si astigmatism compus hipermetropic).
• Astigmatism mixt: reprezinta situatia in care cele doua focare ale aceleiasi imagini sunt plasate diferit in raport cu retina; un focar este plasat in fata retinei iar celalat focar este plasat in spatele retinei.

Astigmatismele pot fi congenitale (prezente inca de la nastere) sau dobandite in cursul vietii ca urmare a unor boli inflamatorii oculare, interventii chirurgicale sau formatiuni tumorale. In functie de pozitia meridianelor afectate, astigmatismele pot fi pe axele principale ale globului ocular sau pe axele oblice. Fiind o tulburare refractiva, valoarea unui astigmatism se apreciaza in dioptrii - un astigmatism care depaseste 3 dioptrii poate fi considerat ca fiind un astigmatism mare. Astigmatismul este frecvent diagnosticat in randul scolarilor. Cea mai mare incidenta o are astigmatismul hipermetropic simplu, iar cel mai rar diagnosticat este astigmatismul mixt.

Semne si simptome

Astigmatismele neregulate sunt insotite de o tulburare semnificativa a acuitatii vizuale. Examenul clinic are rolul de a identifica anomaliile suprafetei corneei. Simptomatologia astigmatismelor regulate este influentata de o multitudine de factori, printre care varsta pacientului, starea lui de sanatate, conditiile de la locul de munca si forma clinica a astigmatismului. Pacientul acuza astenopie atunci cand incearca sa realizeze un efort vizual.

Alte simptome frecvent prezente sunt cefalee si fotofobie. La examinarea clinica se observa diminuarea acuitatii vizuale atat pentru departare cat si pentru apropiere. Cand se apreciaza acuitatea vizuala, pacientul confunda simbolurile inscrise pe optotip. Conjunctiva poate avea o coloratie rosiatica, iar ochiul lacrimeaza abundent. Pacientul are tendinta de a inchide partial pleoapele, manevra prin care incearca imbunatatirea vederii.

Pacientul cu astigmatism nu este capabil de a realiza meserii care necesita precizie. Vederea este in mod clar afectata (vedere incetosata), iar textul care trebuie citit este adus foarte aproape de ochi. Cu cat oboseala oculara este mai accentuata, cu atat mai grav va fi perturbata acuitatea vizuala pentru aproape si pentru distanta.

Diagnostic

Astigmatismul poate fi diagnosticat prin metode subiective si obiective, dupa ce a fost indus spasmul musculaturii care realizeaza acomodatia (prin instilatia oculara de cicloplegice). Pentru a evidentia tulburarile de sfericitate ale corneei si cristalinului, pot fi utilizate urmatoarele tehnici:

• refractometria
• keratometria
• tomografia corneana.

De asemenea, se va proceda la examinarea fundului de ochi (examen oftalmoscopic). Nu in ultimul rand, diagnosticul trebuie sa precizeze tipul de astigmatism prezent la pacientul respectiv, precum si valoarea acestuia, masurata in dioptrii.

Astigmometria este un procedeu prin care poate fi apreciata puterea dioptrica a corneei precum si pozitia meridianului astigmat. Metoda se bazeaza pe analiza imaginilor reflectate de suprafata anterioara a corneei (suprafata anterioara a corneei care actioneaza precum o lentila convexa).

Refractometria este o metoda de investigare cu ajutorul careia este apreciata puterea refractiva totala a dioptrului ocular, urmarind cele doua meridiane principale. De asemenea, refractometria permite decelarea pozitiei celor doua meridiane principale ale globului ocular. Refractometrul proiecteaza anumite imagini la nivelul retinei ochiului examinat si permite analiza imaginilor reflectate de catre retina.

Tratament

Astigmatismul neregulat poate fi corectat prin purtarea de lentile de contact dure. Prin punerea in contact a lentilelor cu suprafata anterioara neregulata a corneei, refractia vicioasa este eliminata, lumina fiind dirijata acum de catre suprafata regulata a lentilelor de contact.

De asemenea, astigmatismele regulate pot fi corectate optic, cu ajutorul lentilelor. Pentru formele simple de astigmatism sunt indicate lentilele cilindrice. Astigmatismele compuse pot fi corectate prin purtarea de lentile sferocilindrice; astigmatismele mixte pot fi corectate cu lentile de forma cilindrica si pozitie incrucisata, prin purtarea unei combinatii de lentila cilindrica negativa si lentila sferica negativa sau prin purtarea unei combinatii de lentila cilindrica negativa si lentila sferica pozitiva. Astigmatismele simple pot fi corectate optic, prin purtarea atat a lentilelor aeriene, dar si a lentilelor de contact; de asemenea, astigmatismele simple pot fi corectate cu ajutorul chirurgiei refractive.

Pentru astigmatismele grave sunt recomandate lentilele de contact dure, in timp ce lentilele de contact moi pot fi utilizate cu succes pentru corectarea astigmatismelor mici.

Metodele chirurgicale au ca scop corectia deficitelor de suprafata ale corneei; cu ajutorul chirurgiei se poate interveni in mod direct fie asupra meridianului cel mai convergent (caz in care se practica incizii de relaxare), fie asupra meridianului mai putin convergent (caz in care se pot realiza anumite tipuri de suturi la nivelul corneei).

Fotokeratectomia – este o tehnica care presupune utilizarea unui laser. Cea mai utilizata tehnica este LASIK, aceasta putand corecta astigmatisme de pana la 6 dioptrii. Tehnica este indicata mai ales in tratamentul chirurgical al astigmatismelor miopice. In cazul astigmatismelor neregulate, pentru a corecta tulburarea de refractie, se poate apela chiar si la transplantul de cornee.