Aspergiloza

Aspergiloza este termenul ce defineste ansamblul de boli determinate de infectia cu fungi din specia Aspergillus. Acestia se gasesc atat in mediul interior cat si in cel exterior. Majoritatea oamenilor inhaleaza spori de Aspergillus zilnic fara a fi insa afectati. Infectia evolueaza de obicei in cazul persoanelor cu sistemul imunitar slabit sau cu boli pulmonare preexistente. Pentru unele persoane, sporii declanseaza o reactie alergica, pe cand altii dezvolta infectii pulmonare. Principala forma de manifestare este aspergiloza invaziva ce debuteaza concomitent cu extinderea infectiei catre vasele de sange. In functie de tipul de aspergiloza, tratamentul poate implica corticosteroizi, medicamentatia antifungica sau in cazuri rare interventii chirurgicale.

Cauze

Aspergillus fumigatus reprezinta cea mai frecventa cauza a aspergilozei, insa au fost inregistrate si cazuri in care Aspergillus flavus si Aspergillus niger au condus la dobandirea bolii. Aproximativ toate speciile genului Aspergillus care provoaca infectii in randul persoanelor expuse sunt ubicuitare in mediu si este aproape imposibil de evitat inhalarea de spori Aspergillus. Persoanele cu sistemul imunitar sanatos reusesc sa izoleze si sa distruga sporii inainte ca acestia sa se extinda la nivel pulmonar. Totusi, daca o persoana are sistemul imunitar slabit sau daca plamanii sunt deja afectati de o alta boala, mai mult probabil ca infectia va persista si se va dezvolta. Aspergiloza nu este contagioasa, deci nu poate fi transmisa de la o persoana la alta.

Factori de risc

Aspergillus se intalnesc pretutindeni pe glob in mediul inconjurator. Asadar, cei mai multi se gasesc in:
- frunze putrezite;
- ingrasaminte agricole;
- plante si vegetale aflate in stadiul de descompunere.
De asemenea Aspergillus poate creste in mediile interioare si se pot gasi in:
- sisteme de aer conditionat;
- sisteme de incalzire;
- computere;
- materiale de izolare;
- covoare;
- praf;
- plante interioare, de uz casnic;
- piper si alte condimente.
Riscul de a dezvolta aspergiloza depinde atat de gradul de expunere la zonele contaminate cat si de sanatatea generala a persoanelor expuse, astfel ca printre factorii care favorizeaza vulnerabilitatea la infectie se numara:
- Sistemul imunitar compromis reprezinta cel mai mare risc pentru aspergiloza invaziva. Persoanele sever afectate sunt cele care iau medicamente imunosupresoare dupa ce au suferit interventii chirurgicale de transplant, in special transplant de maduva osoasa sau de celule stem sau persoanele cu leucemie. Indivizii cu SIDA in stadii tardive sunt de asemenea expusi unui risc major.
- Neutropenia ce reprezinta scaderea neutrofilelor (celule albe care joaca un rol important in combaterea infectiilor fungice) circulante din sangele periferic. Persoanele cu neutropenie asociata cu chimioterapie, transplant de organ sau leucemie sunt mai susceptibile de aspergiloza invaziva. De asemenea, in aceasta categorie intra si indivizii cu boala granulomatoasa cronica (BGC) – tulburare ereditara care afecteaza celulele sistemului imunitar.
- Cavitatile pulmonare pot gazdui colonizarea sporilor Aspergillus dezvoltandu-se aspergiloamele. Cavitatile sunt spatii care au fost afectate de radiatii pulmonare sau de poli pulmonare, precum tuberculoza sau sarcoidoza.
- Persoanele cu astm sau fibroza chistica dezvolta de obicei o reactie alergica ca raspuns la infectia cu Aspergillus, fapt ce se manifesta cu predilectie la indivizii cu probleme pulmonare de lunga durata sau greu de controlat.
- Spondilita anchilozanta este o boala reumatologica mai putin frecventa ce afecteaza in principal coloana vertebrala, insa poate manifesta complicatii si la nivel pulmonar. Persoanele cu aceasta tulburare sunt mai predispuse sa dobandeasca aspergiloza in special daca sunt fumatori si de sex masculin.
- Terapiile indelungate cu corticosteroizi pot creste riscul de infectii oportuniste, in functie de boala pulmonara subiacenta in decurs de tratament si de medicamentatia administrata.
- Internarea in spital poate fi un risc de imbolnavire, datorita posibilitatii prezentei de spori Aspergillus in sinele de pat, plante, instrumente chirurgicale, conducte de aer conditionat. Persoanele cu sistemul imun slabit aflate in aceasta situatie sunt cele mai susceptibile pentru dobandirea infectiei.
- Factorii genetici, genotipul sau ereditatea pot influenta anumite persoane sa fie mai predispuse la dobandirea si dezvoltarea aspergilozei.

Prevenire

Este aproape imposibil de evitat complet sporii Aspergillus, insa se pot lua masuri de precautie pentru a preveni aspergiloza, principala metoda constand in evitarea expunerea in zonele posibil contaminate, precum paduri, mlastini, gramezi de ingrasamant, fan sau frunze moarte, magazine de cereale, zone de vegetatie aflata in descompunere.
In mediile interne, efectele nocive ale fungilor pot fi diminuate asigurandu-se control asupra prafului si o ventilatie corespunzatoare incaperii (de exemplu prin deschiderea geamurilor). Acest lucru este deosebit de important in cazul in care constructia sau renovarea se desfasoara. Mentinerea inceperii dezinfectate si a temperaturii, precum siguranta de flux adecvat al aerului reprezinta modalitati utile de prevenire a unei infectii. De asemenea, curatarea leziunilor pielii cu apa si sapun este importanta, in special daca leziunea a fost expusa la praf.
Alte masuri de precautie de care trebuie tinut cont sunt:
- Utilizati masti cand va aflati in apropierea unui mediu cu mult praf, cum ar fi un santier de constructii;
- Evitati activitatile care implica contactul cu solul sau praful, precum gradinaritul;
- Utilizati purificatoare de aer;
- Luati medicamente antifungice.

Semne si simptome

Semnele si simptomele aspergilozei variaza in functie de tipul de infectie dezvoltat.

Aspergiloza bronhopulmonara alergica (ABPA) sau aspergiloza non-invaziva

Se manifesta in cazul pacientilor care prezinta astm bronsic insotit de eozinofilie si anticorpi de tip IgE anti-Aspergillus, dar si in cazul pacientilor cu fibroza chistica sau cu bronsiectazii.
Simptomele ABPA pot include:
- febra;
- dificultati de respiratie, respiratie suieratoare;
- tuse productiva, hemoptizie (tuse cu sange);
- stare generala alterata.
Daca este lasata netratata ABPA poate conduce la fibroza pulmonara.

Aspergiloza saprofitica sau aspergilomul

Este o tumora granulomatoasa cauzata de colonizarea Aspergillus la nivelul arborelui bronsic lezat sau al unei cavitati pulmonare preexistente. Aspergilomul se poate manifesta uneori asimptomatic, insa de cele mai multe ori este insotit de:
- hemoptizie (cel mai frecvent simptom);
- febra;
- dificultati in respiratie, respiratie suieratoare;
- oboseala;
- scadere ponderala.

Aspergiloza pulmonara cronica necrotizanta (APCN) sau aspergiloza semi-invaziva

Este o infectie pe termen lung cu Aspergillus. Simptomele APCN includ:
- tuse persistenta productiva, hemoptizie;
- febra;
- transpiratii nocturne;
- scadere ponderala;
- stare generala alterata.
Majoritatea pacientilor cu diagnosticati cu APCN au sau au avut o boala pulmonara subiacenta, iar printre cele mai frecvente se numara tuberculoza, infectii cu micobacterii atipice, sarcoidoza fibrochistica pulmonara in stadiul 3, ABPA, cancer pulmonar, boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), emfizem pulmonar, astm sau silicoza.

Aspergiloza pulmonara invaziva (API)

Este cea mai severa forma de aspergiloza, se manifesta cu predilectie la gazdele cu sistemul imunitar compromis, persoanele imunodeprimate si prezinta o rata de mortalitate de pana la 90%. API apare cand infectia se raspandeste rapid, prin diseminare hematogena de la plamani catre alte organe, inclusiv sistemul nervos central, sinusuri, sistem osos, inima, rinichi, ochi, tesut cutanat. Simptomele variaza in functie de organul afectat, dar in general API se poate manifesta manifesta prin:
- febra, frisoane;
- tuse productiva, hemoptizie;
- hemoragie pulmonara;
- dificultati in respiratie, dispnee;
- dureri de cap, torace si articulare;
- epistaxis;
- edem facial;
- leziuni cutanate;

Diagnostic

Verificarea simptomelor si examenul fizic sunt etapele initiale de diagnosticare, iar daca se ia in considerare posibilitatea existentei infectiei sunt elaborate teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul si anume:
- Test anticorpilor Aspergillus;
- Culturi de sputa;
- Biopsie plaman;
- Radiografie toracica;
- Scanare CT (computer tomograf) toracica;
- Hemoleucograma;
- Test cantitativ imunoglobulina E (IgE);
- Test alergologic cutanat;

Tratament

Tratamentul pentru aspergiloza variaza in functie de tipul de infectie.
Corticosteroizii administrati oral in doze mari si pe termen indelungat sunt recomandati pentru tratarea aspergilozei bronhopulmonare alergice (ABPA). Principalul scop este de a preveni inrautatirea astmului bronsic preexistent sau a fibrozei chistice. Intraconazolul poate fi asociat cu corticosteroizii, pentru a reduce dozajul acestora si de a imbunatati functia pulmonara afectata de infectie.
Administrarea de medicamente antifungice reprezinta tratamentul standard pentru aspergiloza pulmonara invaziva (API). Medicamentul de electie este voriconazolul, preferat in locul amfotericinei B, deoarece actioneaza mai eficient si include mai putine reactii adverse.
Interventia chirurgicala poate fi necesara in cazul aspergilomului, medicamentatia antifungica neactionand eficient asupra acestuia. Se recurge la interventia chirugicala atunci cand aspergilomul sangereaza in plamani. Alternativ se poate practica si embolizarea, insa desi poate stopa hemoragii masive, aceasta procedura nu impiedica sangerarea sa revina, fiind astfel considerata un tratament temporar.

Prognostic

Prognosticul pentru persoanele cu aspergiloza alergica este pozitiv, fiind tratati in timp. Recaderile sunt frecvente in acest caz si este nevoie de repetarea tratamentului.
Daca aspergiloza invaziva nu raspunde la tratament, in cele din urma boala va cauza inevitabil exitus. Evolutia bolii depinde in cea mai mare masura de forma infectiei si de competenta sistemului imun.