Artritele ca manifestare a bolilor sistemice

Artritele ca manifestare a bolilor sistemice

Un numar mare de conditii sistemice au manifestari musculoscheletice. Artrita adevarata este manifestarea initiala a unor boli de sistem ascunse. Aceste tulburari cuprind mai ales hipotiroidismul, hipertiroidismul, hiperparatiroidismul, diabetul zaharat, boala Cushing, acromegalia, hiperlipidemia, hemocromatoza, sifilisul, infectiile, unele neoplazii si sarcoidoza. Unele boli reumatologice precum polimialgia reumatica, polimiozita se pot prezenta cu artralgii fara artrite adevarate.

Cei mai multi pacienti care acuza durere articulara, musculara sau limitarea miscarilor au o afectare primara articulara, cum este artrita reumatoida sau osteoartrita. Totusi, citeva persoane au o tulburare sistemica care le afecteaza articulatiile, muschii sau ambele, principala acuza find durerea articulara.

Artropatiile asociate tulburarilor endocrine

Hipotiroidismul: producerea de energie musculara este diminuata datorita reducerii glicogenolizei si a metabolismului oxidativ mitocondrial, care contribuie la mialgie, oboseala si slabiciune.
Hiperparatiroidismul:
excesul de hormon paratiroidian determina cresterea resorbtiei osoase cu pierderea preferentiala a osului cortical.
Diabetul: modificarile induse de glucoza asupra colagenului si boala microvasculara joaca un rol important in sindroamele de limitare a miscarilor articulare.
Boala Cushing: producerea in exces a glucocorticoidului induce osteoporoza prin multiple mecanisme, incluzind efecte directe asupra osteoclastelor si a osteoblastelor si efecte secundare mediate prin vitamina D si parathormon.
Acromegalia:
excesul de hormon de crestere si de factor insulin like (IGF-1) stimuleaza proliferarea condrocitelor articulare. Aceasta proliferare conduce la hipertrofie a cartilajelor, iar cartilajul ingrosat este subiectul unei degenerari rapide si timpurii care conduce la artropatia acromegalica.

Artropatiile din afectiunile hematologice

Hemofilia: singerarea articulara si hemartroza.
Anemia cu celule in tinta: necroza avasculara si hiperuricemie secundara leziunilor tubulare renale.
Hemocromatoza: aceasta boala genetica determina supraincarcarea cu fier a organismului ca urmare a absorbtiei in exces a fierului din tractul gastrointestinal. Cauza artritei la pacientii cu hemocromatoza este necunoscuta, desi depozitarea de fier si defectele cartilajelor si a functiei imunologice au fost implicate.

Alte boli sistemice

Hiperlipidemia: patogeneza manifestarilor reumatice in aceasta boala nu este bine inteleasa.
Sarcoidoza: desi cauza acestei boli este necunoscuta, raspunsul imun accentuat joaca un rol important in patogeneza. Sarcoidoza este caracterizata de acumularea de limfocite T, fagocite mononucleare si granuloame distribuite larg in tesuturile implicate, incluzind muschii si sinoviala.

Artropatiile asociate neoplaziilor

Poliartrita seronegativa asociata sindromului paraneoplazic.

Semne si simptome

Artropatia diabetica:
Artropatia diabetica cunoscuta si drept sindromul miinii diabetice cu dezvoltare insidioasa a contracturilor in flexie a miinii. Pacientii au mobilitatea limitata articulara, observata in diabetul dependent si nondependent de insulina. Este asociat cu durata diabetului si controlul glicemiei.
Articulatia Charcot apare la 1% dintre indivizii cu diabet. Cei mai multi sunt peste 40 de ani si au diabet de lunga durata, slab controlat. Odata cu progresia bolii, pacientii pot dezvolta picior de rocker datorita colapsului mediotarsian.
Osteoliza diabetica este o conditie care apare mai ales la diabetic. Este caracterizata de osteoporoza si grade variate de resorbtie a oaselor metatarsiene distale si a falangelor proximale ale picioarelor.
Amiotrofia diabetica se prezinta cu durere severa si diestezie implicind mai ales muschii proximali ai pelvisului si coapselor. Pacientii sunt barbati si prezinta anorexie, scadere ponderala si greutate instabila. Etiologia este neclara, dar vasculopatia inflamatorie poate juca un rol.
Periartrita diabetica sau umarul inghetat, apare la 10-33% dintre diabetici. E mai frecvent la femeile cu diabet noninsulino-dependent de lunga durata. Pina la 50% dintre pacienti au afectare bilaterala.
Hiperostoza scheletica idiopatica diabetica: cunoscuta si drept boala Rorestier apare pina la 20% dintre cei cu diabet noninsulino-dependent care sunt obezi si peste 50 de ani. Pacientii prezinta redoare a gitului si spatelui iar radiografiile arata patru vertebre fuzate prin osificarea ligamentului longitudinal anterior.
Sindrom de tunel carpian: persoanele cu diabet au risc de doua ori de a dezvolta acest sindrom, 6% dintre pacientii cu sindrom de tunel carpian poarta diagnosticul de diabet.

Afectarile articulare in hipotiroidism:
Hipotiroidismul
se poate prezenta cu artrita ca este similara cu artrita reumatoida timpurie. Pacientii acuza redoare si durere, incluzind redoare matinala cu distributie simetrica similara cu cea in artrita reumatoida si afectarea articulatiilor mici a miinilor si incheieturii. Nu este o artrita deformanta.
Artropatia mixedematoasa: afecteaza de obicei articulatiile mari, cum este genunchiul. Pacientii prezinta tumefiere si redoare. Ingrosarea sinovialei, laxitatea ligamentelor si epansamentele sunt vazute dar radiografiile sunt de obicei normale.
Miopatia tiroidiana: exista o asociere bine cunoscuta dintre hipotiroidism si boala musculara. Spectrul miopatiei tiroidiene este larg, variind de la cresterea asimptomatica a enzimelor musculare, slabiciune musculara si sindrom similar polimiozitei pina la crampe, redoare si pseudohipertrofie, denumite sindromul Hoffman.
Sindromul de tunel carpian
este observant la 10% dintre pacientii cu hipotiroidism.
Fenomenul Raynaud poate fi observant in hipotiroidism.
Crampele si circeii musculari nediferentiabili de fibromialgie pot fi observati dar sunt mai putin frecventi.

Afectarea articulara in hiperparatiroidism:
Osteita fibroasa chistica
este manifestarea clasica in hiperparatiroidismul primar, constind din durere osoasa, osteopenia si chisturi osoase.
Slabiciunea musculara proximala
cu enzime normale si EMG neuropatica sau miopatica este observata in hiperparatiroidism.
Condrocalcinoza: a fost descrisa la 30% dintre pacientii cu hiperparatiroidism primar. Atacurile acute de pseudoguta pot apare, mai ales dupa paratiroidectomie. Unii pacienti astfel descoperiti pot fi asimptomatici sau prezentind depresie, oboseala, constipatie si durere articulara.
Osteopenia difuza
este observata adesea alaturi de eroziuni ale articulatiilor miinii si la capatul claviculelor.
Fracturile prin tasare vertebrala sunt frecvente.
Leziunile litice discrete datorate agregatelor focale de celule gigante osteoclastice cunoscute drept tumorile Brown pot fi observate.

Afectarea articulara in hipertiroidism:

Acropatia tiroidiana: este o complicatie rara a bolii Graves constind din tumefierea tesuturilor moi a miinilor, hipocratism digital si periostita. Radiografiile sunt caracteristice cu reactie periosteala de-a lungul corticalelor metacarpienelor si a falangelor. Este asociata strins cu oftalmopatia si mixedemul pretibial.

Afectarea articulara in boala Cushing:

Principala manifestare musculoscheletica in Cushing poate fi osteoporoza cu fractura.
Miopatia proximala
cu emanciere musculara este comuna bolii Cushing.
Nu este rar observata la acesti pacienti fractura prin compresie spinala. Incidenta fracturilor osteoporotice la adultii tineri poate fi simptomatologia care determina evaluarea hormonului glucocorticoid in exces.
Pacientii mai pot prezenta osteonecroza.

Acromegalia:

Artropatia este frecventa si observata la 70% dintre pacientii cu acromegalie.
Artropatia periferica este comuna la articulatiile mari, cum este umarul si genunchiul.
Osteoartrita severa cu crepitante si eventual durere, limitarea mobilitatii si deformare poate apare.
O manifestare timpurie poate fi implicarea primei articulatii carpometacarpiana.

Hiperlipidemia:
Hipercolesterolemia familiala si hipercolesterolemia mixta sunt asociate cu formarea de xantoame in tendoane, mai ales Achile si tendonita achiliana. Exista o asociere intre hiperlipidemie si oligoartrita sau poliartrita migratorie.

Hemocromatoza:

Aproximativ 40-60% dintre pacientii cu hemocromatoza au artropatie, la unii aceasta fiind prima manifestare a bolii. Poate fi afectata oricare articulatie, dar simptomele de osteoartrita si modificarile metacarpofalangiene 2 si 3 sunt implicate cel mai adesea.
Condrocalcinoza este prezenta la peste o treime dintre pacientii cu hemocromatoza.
Hemocromatoza poate fi asociata cu cresterea incidentei de osteoporoza, mai ales la cei care au si hipogonadism.

Sarcoidoza:

Manifestarile clinice ale sarcoidozei pot mima pe cele ale bolii reumatice. Pacientii pot prezenta o poliartrita acuta, cu afectare a gleznelor si genunchilor. Aceasta artrita poate apare izolata sau ca parte a sindromului Lofgren, care este definit drept triada: limfadenopatie hilara, poliartrita acuta si eritem nodos.
Mai rar poate apare o artrita cronica care afecteaza gleznele, genunchii si miinile.
Ocazional pacientii pot prezenta entezita a tendonului achilian sau miopatie granulomatoasa cu durere, slabiciune a muschilor proximali.
Leziunile osoase granulomatoase pot apare, mai ales la degete, dar sunt rare.

Neoplasmele:

Cancerul pulmonar poate fi asociat cu osteoartropatie hipertrofica si artrita Jaccoud.
Cancerul de colon si mielomul multiplu
pot fi asociate cu artrita piogenica.

Diagnostic

Studii de laborator

Citeva studii de laborator pot fi utile la pacientii cu artrita. Aceste teste cuprind rata de sedimentare a eritrocitelor, anticorpii antinucleari, factorul reumatoid, nivelul de acid uric si titrul de antistreptolizina O. Totusi, la pacientii cu artrita ca manifestare a altor boli, aceste teste sunt de obicei negative sau normale. De aceea daca nu poate fi determinate nici o cauza reumatica, sindromul de artrita ca manifestare a unei boli sistemice trebuie investigat. La pacientii cu artrita monoarticulara, guta, pseudoguta si cauzele infectioase trebuie luate primele in considerare.
Hipotiroidismul este de obicei usor diagnosticat prin masurarea hormonului de stimulare tiroidiana si a tiroxinei libere in singe.
Hiperparatiroidismul este suspectat pe baza unui calciu seric ridicat si a PTH. Un test al calciului ionizat poate fi util la pacientii a caror albumina serica este mica sau cu nivel calcic la limita.
Diabetul zaharat este diagnosticat prin glicemia a jeun. Nivelul colesterolului, hemoglobinei A1c si studiile urinare sunt importante in evaluarea diabetului.
Boala Cushing poate fi diagnosticata prin testul de supresie la dexametazona cu 1mg sau prin masurarea cortizolului urinar la 24 de ore. Boala Cushing este sugerata cind cortizolul seric nu este sub 5 mg/dl la un test de supresie cu dexametazona 1mg.
Acromegalia este diagnosticata prin testarea hormonului de crestere seric sau a IGF-1 seric, desi sunt necesare si teste de provocare pentru diagnostic definitiv.
Hiperlipidemia este definita de colesterolul total seric fara restrictii alimentare si cel a jeun.
Hemocromatoza necesita masurarea fierului seric, capacitatii totale de legare a fierului, a feritinei si a saturarii fierice.
Sarcoidoza este definita de numar leucocitar peste 4.000 celule/microL, eozinofilie usoara peste 5%, VSH ridicat, hiperglobulinemie si nivel ridicat de enzima convertoare de angiotensina, hipercalcemie usoara.

Studii imagistice

Radiografii simple ale articulatiilor miinii si picioarelor pot fi obtinute. Elementele artritei reumatoide cum sunt eroziunile trebuie eliminate pentru a cauta afectarile in boli sistemice.
Hipotiroidismul nu are elemente radiografice caracteristice.
Hiperparatiroidismul poate conduce la descoperirea osteitei fibroase chistice, usor de recunoscut dar rare astazi. Alte elemente cuprind resorbtia subperiosteala la miini, incheieturi si picior si a articulatiilor sacroiliace, simfizei pubiene, jonctiunilor discovertebrale si articulatiilor periferice. Condrocalcinoza este observata.
Diabetul poate conduce la modificari ale coloanei, cu osificare a fetei anterioare, mai ales in coloana toracica. Articulatia Charcot este ilustrata de scleroza, osteofitoza, fracture osoase, subluxatie si dislocare.
Boala Cushing se poate prezenta cu osteopenia sau osteoporoza prin masurarea densitatii osoase sau prin fracturi de compresie vertebrala.
Acromegalia este caracterizata de ingrosarea calciiului si largirea spatiilor articulare, cel mai bine observate la genunchi.
Hiperlipidemia nu are elemente radiografice caracteristice.
Hemocromatoza se manifesta prin leziuni chistice ale capetelor metacarpiene. Capetele patrate sau osteofitele in cirlig ale metacarpienelor, mai ales al doilea si al treilea sunt caracteristice.
Sarcoidoza poate afecta scheletul in model localizat sau generalizat, cu implicare osteolitica sau osteosclerotica. Chisturile falangiene sunt considerate diagnostic in sarcoidoza.

Tratament

Hipotiroidism: este usor tratat prin administrare de hormon tiroidian oral, cu exceptia situatiilor periculoase (coma mixedematoasa) cind se foloseste calea intravenoasa.
Diabet: boala poate fi controlata medical prin agenti orali cum sunt sulfonilureicele, metformin, thiazolidinedionele si prin insulina parenterala, importante fiind modificarea dietei si scaderea in greutate.
Acromegalia:
este controlata medical printr-un regim care include octreotid, pegvisomant sau bromocriptina. Initial toti pacientii sunt tratati chirurgical.
Hiperlipidemia: hipercolesterolemia familiala este controlata cu HMG CoA inhibitor de reductaza, care este terapia de electie si poate fi folosita alaturi de alti agenti.
Hemocromatoza: pacientii sunt tratati prin flebotomie pentru a reduce nivelul de fier total din corp. Terapia poate fi monitorizata urmind nivelul de feritina al pacientului. Aceasta terapie are un efect slab asupra progresiei clinice si radiologice a artropatiei.
Sarcoidoza: artrita sarcoidozica tardiva sau timpurie raspunde la antiinflamatoarele nonsteroidiene. Poate fi folosita si colchicina. Forma mucocutanata se amelioreaza cu antimalarice. Corticosteroizii sunt folositi pentru a suprima reactiile imflamatorii severe. Methotrexatul poate fi folosit pentru a evita corticoterapia in boala cronica.

Terapia chirurgicala

Hiperparatiroidismul: tratamentul adenomului este rezectia chirurgicala. Hiperplazia este de asemenea corectata chirurgical, cu rezectia a peste o jumatate din glanda.
Sindrom Cushing: cei mai multi pacienti sunt vindecati prin rezectia tumorii pituitare prin chirurgie transsfenoidala.
Acromegalia
: principala terapie pentru aceasta boala ramine rezectia chirurgicala a tumorii. Din nefericire procedura nu determina vindecare 100%. Multi pacienti necesitind radioterapie pituitara.

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Compusul din alge marine ce ar putea trata artrita
  • Secretul pentru ameliorarea durerilor artritice s-ar putea afla în micul dejun
  • Hidrogelul care ar putea elibera controlat medicament pentru episoadele artritice
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum