Anevrismele aortei toracice

In portiunea ascendenta a aortei toracice predomina anevrismele luetice de tip sacciform, in timp ce anevrismele situate distal fata de crosa, la nivelul aortei descendente, sunt de obicei de natura aterosclerotica si apar sub forma fuziforma. Mai rar, anevrismele aortei toracice sunt traumatice sau congenitale. In ultimul caz sunt localizate in vecinatatea insertiei ligamentului arterial.

Simptome

Simptomatologia anevrismelor aortei toracice este cea a unei tumori mediastinale care determina tulburari prin compresiunea organelor vecine.

Anevrismul aortei ascendente se asociaza de obicei cu insuficienta aortica. Evolutia catre plastronul sternocostal, pe care il erodeaza, determina dureri in oasele interesate si, uneori, conduce la aparitia unei tumori parasternale pulsatile. Anevrismul poate comprima vena cava superioara, generand cianoza in jumatatea superioara a corpului, circulatie venoasa colaterala a trunchiului si edem „in pelerina”. Bolnavii prezinta cefalee, somnolenta, ameteli. In final, anevrismul se poate rupe.

Anevrismul crosei aortice:

• tuse si dispnee de tip inspirator, uneori insotita de tiraj, prin compresiunea traheii sau a bronhiei stangi;
• disfonie sau voce bitonala, prin afectarea nervului recurent stang;
• accese de sughit si nevralgie de-a lungul traiectului frenicului stang, cand compresiunea intereseaza acest nerv;
• tahicardie sau crize anginoase prin compresiunea fibrelor simpatice din plexul cardiac, care se pot insoti de paloarea hemifetei si midriaza stanga in cazul iritatiei simpaticului cervical, de roseata hemifetei si mioza stanga in cazul paraliziei simpaticului cervical;
• crize de astm sau disfagie dureroasa si, uneori, bradicardie prin compresiunea nervului vag;
• tulburari circulatorii cerebrale, manifestate prin cefalee, ameteli, acufene, scotoame sau hemiparestezii, cand apar in tumoarea anevrismala comprima carotidele primitive.

Anevrismul portiunii descendente a aortei toracice poate determina dureri intense la nivelul vertebrelor pe care le erodeaza, insotite de nevralgii intercostale rebele; disfagia apare inconstant si se datoreaza compresiunii exercitate pe esofag.

Semnele fizice de multe ori absente. In alte cazuri se observa o circulatie venoasa colaterala in regiunea anterioara a toracelui sau o bombare a peretelui toracelui, parasternal stang. La palpare se percepe, uneori, o pulsatie in furculita sternala sau parasternal stang. Prezenta suflurilor la ausculatie este inconstanta. Suflul sistolic se datoreaza fie aortei luetice, fie patrunderii sangelui in punga anevrismala. Suflul diastolic rezulta adesea din insuficienta aortica asociata.

Diagnostic

Diagnosticul pozitiv de anevrism de aorta toracica este confirmat sau sugerat de examenul radiologic, care trebuie efectuat in incidente multiple. Prezenta unei opacitati care se suprapune umbrei aortice si care are margini pulsatile ridica suspiciunea de anevrism. Pulsatiile pot lipsi in anevrismele cu pereti grosi, calcifiati, sau in anevrismele trombozate, iar alteori sunt percepute pulsatii transmise in mase tumorale neanevrismale. Examenul tomografic, radiokimiograma si, in special, aortografia stabilesc diagnosticul.

Diagnosticul diferential presupune excluderea unui pseudoanevrism simulat de aorta ateromatoasa elongata si sinuoasa, a unei dilatatii poststenotice a aortei la bolnavi cu stenoza aortica valvulara, a altor tumori mediastinale: gusa intratoracica, timom, adenopatie mediastinala, neurinom, pleurezie mediastinala inchistata, chist pericardic, chist dermoid etc.

Complicatiile anevrismului aortei toracice sunt de natura embolica in teritoriul marii circulatii si, ca o complicatie letala, ruptura sacului anevrismal. Anevrismele aortei toracice perforeaza in bronhii, pleura, esofag, pericard, mediastin, vena cava superioara, artera pulmonara sau la exterior.

Tratamentul medical sau chirurgical

Anevrismul aortic de etiologie luetica beneficiaza de tratamentul antisifilitic care produce, uneori, ameliorari subiective si creste durata de supravietuire. Intrucat bolnavii prezinta o durata medie de supravietuire de 6-18 luni de la aparitia semnelor clinice, interventia chirurgicala este recomandabila, desi prezinta dificultati tehnice importante. Rezectia anevrismului si restaurarea circulatiei sangelui cu o grefa sintetica.