Acid folic scăzut

Acidul folic (folatul) este o vitamină esențială hidrosolubilă care se găsește în alimente (fructe, legume proaspete cu frunze verzi), organe animale (ex: ficat), pâine îmbogățită și cereale (în SUA). Biodisponibilitatea acidului folic este mai mare în suplimente și alimente îmbogățite decât folatul natural.

Acidul folic are multiple funcții, dintre care menționăm rol în maturarea eritrocitelor, sinteza purinelor și pirimidinelor, dezvoltarea sistemului nervos fetal. Se absoarbe în intestinul subțire (duoden și jejun superior) și prezintă circulație enterohepatică. Folatul furnizează reziduuri de carbon necesare sintezei de ADN și ARN, iar în urma unor cercetări științifice, s-au descoperit următoarele:

• deficitul de acid folic în sarcină se corelează cu o creștere a riscului de a dezvolta defecte congenitale;
• acidul folic matern în timpul sarcinii scade riscul de leucemie infantilă;
• suplimentarea cu acid folic protejează împotriva bolii arteriale coronariene (prin scăderea nivelului homocisteinei). [1-5]

Epidemiologie

Studiul NHANES a arătat faptul că femeile aflate la vârsta fertilă și femeile hispanice albe prezintă un risc crescut de deficit de acid folic din cauza unui aport inadecvat de acid folic. Țările dezvoltate au fortificații obligatorii de acid folic, iar majoritatea țărilor europene recomandă suplimentarea cu acid folic înainte de concepție, până în primele trei luni de sarcină. Persoanele cu statut socioeconomic scăzut și populația vârstnică instituționalizată prezintă un risc crescut de deficit de acid folic prin aport inadecvat de legume cu frunze verzi, malnutriție și modificări ale statusului mental. De remarcat este faptul că un consum excesiv de acid folic s-ar asocia cu un risc crescut de cancer, potrivit aceluiași studiu. [2], [5]

Etiopatogenie

Acidul folic scăzut poate să apară din variate cauze:

• a. aport inadecvat (în asociere cu subnutriția sau acoolismul cronic);
• b. creșterea necesităților (sarcină, alăptare, metabolism crescut);
• c. absorbție afectată (în sprue tropical, boala celiacă, sindrom de malabsorbție, medicamente anticonvulsivante - Fenitoină);
• d. utilizare inadecvată (medicamente care inhibă acidul folic: Metotrexat - utilizat la bolnavii cu artrită reumatoidă, Trimetoprim, deficit enzimatic, alcoolism);
• e. eliminare crescută (hemodializă sau dializă peritoneală).

Vitamină solubilă în apă (implicit nu se depozitează în țesutul adipos), acidul folic disponibil este de 15-30 mg, jumătate fiind stocat în ficat, iar restul în sânge și alte țesuturi. Acidul folic scăzut produce anemie megaloblastică (imposibil de diferențiat de cea produsă de deficitul de vitamină B12), pentru confirmarea diagnosticului fiind necesare teste de laborator.

De obicei, carența de acid folic se remediază prin administrare orală de acid folic. [1], [2], [3], [4], [5]

Semne și simptome

Depozitele de folat din organism sunt între 1.000-20.000 mcg, iar necesitățile zilnice de folat sunt de 400 micrograme pentru a compensa pierderile.

Examenul fizic la un pacient cu acid folic scăzut poate evidenția:

• fatigabilitate, inapetență, slăbiciune musculară, scădere în greutate;
• diaree sau constipație;
• glosită;
• tahicardie;
• tulburări de concentrare, iritabilitate, depresie, demență.

Anemia se dezvoltă insidios și poate fi mai severă decât este evidențiată prin simptome. [1], [3], [5]

Diagnostic

Pentru stabilirea diagnosticului deficitului de acid folic (acid folic scăzut), se efectuează următoarele teste:
1. Hemoleucograma completă, cu evidențierea unui număr scăzut de hematii, dar cu un volum crescut (MCV>100 fL), hemoglobina și hematocritul scăzute.
2. Frotiu de sange periferic: eritrocite de talie mare, frecvent ovalare, neutrofile hipersegmentate.
3. Teste biochimice: dozarea acidului folic (valori normale > 4 ng/ml, considerat scăzut la valori < 2 ng/ml) și a vitaminei B12, dozarea acidului metilmalonic și homocisteinei din ser pentru a diferenția deficitul de acid folic de deficitul de vitamina B12, concluzionând astfel:

• în deficitul de vit. B12, există un nivel crescut atât de acid metilmalonic, cât și de homocisteină;
• în deficitul de acid folic crește doar homocisteina. [3], [4], [5]

Diagnostic diferențial:

• deficit de vitamina B12;
• hepatopatie alcoolică;
• hipotiroidism;
• anemie aplastică. [5]

Tratament

Tratamentul pentru acid folic scăzut și deficitul de vitamina B12 implică, de obicei, tratament pe termen lung sau pe viață. Se recomandă administrarea acidului folic oral (1 până la 5 mg/zi) până la normalizarea nivelului seric, ulterior consumarea unor alimente bogate în folați: pâine, cereale fortificate cu acid folic, citrice, legume verzi cu frunze.

Femeile aflate la vârsta fertilă, în special cele gravide, trebuie să primească suplimente cu acid folic, asigurând un depozit suficient pentru dezvoltarea optimă a fătului și pentru a preveni defectele de tub neural.

La pacienții care asociază pe lângă acid folic scăzut și deficit de vitamina B12 este imperios a se administra și suplimente cu vitamina B12, deoarece semnele neurologice asociate carenței de vit. B12, netratate, pot progresa și provoca leziuni neurologice permanente. [1], [2], [3], [4], [5]

Prognostic

Sub tratament, prognosticul este favorabil.

În afara tratamentului, deficitul de folat crește nivelul homocisteinei și astfel crește riscul de boală aterosclerotică, poate duce la pancitopenie, glosită, stomatită și ulcere orale, manifestări neuropsihiatrice (declin cognitiv, depresie, iritabilitate, psihoze).