Vaccinarea în timpul sarcinii

Vaccinul în timpul sarcinii – recomandări și contraindicații

Femeile însărcinate trebuie să acorde o atenţie sporită atât propriei sănătăţi cât şi sănătăţii fătului, concentrându-se pe o alimentaţie echilibrată, efectuând toate analizele care se impun în sarcină şi evitând călătoriile în locurile ce prezintă un pericol crescut de îmbolnăvire, prin contactarea unor viruşi sau microbi periculoşi.
În perioada sarcinii, medicii recomandă ca vaccinurile să fie făcute ţinându-se cont de vârsta şi stilul de viaţă al viitoarei mame, de vaccinările anterioare, de starea de sănătate a acesteia (în caz de astm sau diabet), precum şi de locurile în care aceasta călătoreşte. [4]

În sarcină, contactarea anumitor infecţii poate pune în pericol atât sănătatea mamei cât şi pe cea a fătului, de aceea este importantă vaccinarea pentru a preveni riscul îmbolnăvirii şi pentru a-i proteja. Este bine de ştiut că nu toate vaccinurile sunt indicate spre a fi făcute în perioada sarcinii; se recomandă ca în timpul sarcinii să se administreze vaccinuri care conţin viruşi inactivaţi și să fie evitate cele care conțin virușii vii.

Vaccinuri recomandate în timpul sarcinii

Există, de regulă, două tipuri de vaccinuri recomandate pentru a fi administrate pe perioada sarcinii, vaccinul antigripal şi vaccinul DiTePer (contra tetanosului, difteriei și tusei convulsive). [5, 6]

Vaccinul antigripal

Este recomandat femeilor care rămân însărcinate în perioada ce prezintă cel mai mare risc de contactare a virusurilor gripale şi anume, din luna noiembrie până în luna martie. Întrucât acest preparat conţine viruşi inactivaţi, deci nu prezintă nici un risc pentru mamă sau făt şi este recomandat în toate trimestrele de sarcină deoarece contactarea unui virus gripal poate produce complicaţii serioase femeii gravide, printre acestea numărându-se pneumonia. Se recomandă evitarea administrării vaccinului sub formă de spray nazal deoarece acesta conţine viruşi activi. [6]

Vaccinul contra tetanosului, a difteriei şi a tusei convulsive (DiTePer)

Este indicat gravidelor aflate în săptămânile 27-36 de sarcină, pentru a preveni riscul contactării acestor boli. Tusea convulsivă poate fi deosebit de periculoasă pentru copii şi administrarea vaccinului protejează atât mama cât şi copilul după naştere. Vaccinul este indicat şi pentru a proteja fătul împotriva unor infecţii ce pot surveni în timpul naşterii, datorate manevrelor chirurgicale ce se efectuează în actul naşterii. [6]

Vaccinul contra hepatitei B

Este recomandat femeilor care pot dezvolta un risc crescut de a contacta boala, dar care au fost testate cu rezultat negativ. Vaccinul protejează mama şi copilul împotriva virusului hepatitei B înainte şi după naştere. Pentru dobândirea imunităţii, se administrează o serie de trei doze, a doua şi a treia doză fiind inoculate la o lună şi la şase luni după administrarea primei doze. [7]

De asemenea, pentru gravidele care au călătorit în locuri unde au venit în contact cu anumite boli şi prezintă riscuri foarte mari de a dezvolta aceste boli, medicii recomandă imunizarea împotriva rabiei, antraxului, a febrei galbene, şi a variolei. Acest vaccinuri însă, fac parte din categoria vaccinărilor-excepţie, de aceea este indicată evitarea călătoriilor în astfel de locuri, pe perioada sarcinii. Vaccinul antirabic nu prezintă pericol pentru mamă sau făt şi este efectuat atunci când mama a fost muşcată de un animal purtător al acestui virus. [5]

Vaccinuri contraindicate în timpul sarcinii

Există anumite vaccinuri total interzise spre a fi administrate în timpul sarcinii datorită consecinţelor foarte grave pe care le-ar putea avea atât asupra mamei, dar mai ales asupra fătului. Dintre aceste vaccinuri enumerăm: vaccinul contra tuberculozei (BCG), vaccinul împotriva varicelei, a poliomielitei, vaccinul contra rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR), vaccinul contra virusului Papilloma Uman (HPV). [5]

Vaccinarea cu aceste virusuri poate cauza fătului malformaţii, retard mintal, deficienţe de auz, văz şi probleme cu inima pentru că ele conţin virusuri vii, atenuate care pot dezvolta o infecţie la gravidă, ce este transmisă şi fătului. Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că există cazuri în care mamele care au fost vaccinate cu virusul contra rubeolei, au născut copii sănătoşi. În cazul în care femeia este vaccinată cu acest virus în primele săptămâni de sarcină, înainte chiar ca aceasta să afle că este însărcinată, riscul pentru făt se consideră a fi unul minim. Ca măsură de precauţie, se recomandă efectuarea unei ecografii în săptămâna a 18-a de sarcină, pentru a se asigura că totul decurge normal şi nu există complicaţii. [8]

Vaccinul contra varicelei conţine de asemenea virusuri vii, atenuate şi nu este indicat pentru a fi administrat în sarcină. Femeile însărcinate care contactează varicela şi au avut această boală în copilărie, prezintă cel mai probabil imunitate faţă de acest virus, însă în cazul în care gravida nu a avut această boală şi nu are imunitate la virus, aceasta se poate îmbolnăvi serios, existând o mică probabilitate ca şi fătul să fie afectat. Pentru gravidele care contactează boala în primul sau al doilea trimestru de sarcină, există probabilitatea (aprox. 2%) ca fătul să dezvolte sindromul de varicelă congenitală (leziuni cicatriceale, defecte cutanate, microcefalie, retard mintal, afecţiuni oculare) . După săptămâna a 20-a de sarcină şi până la naştere, nu mai există riscuri pentru copil. După expunerea la virusul varicelei, gravida poate primi tratament cu imunoglobulină, riscul dezvoltării bolii fiind mai mic. Complicaţiile pe care le poate face femeia însărcinată care contactează varicela sunt avortul spontan, naşterea prematură, pneumonia variceloasă primară, acestea reprezentând complicaţii care apar rar dar care sunt totuşi posibile. [9]

Este de recomandat ca femeile care au ajuns la vârsta la care pot concepe un copil, să se vaccineze împotriva aşa-numitelor boli comune, înainte de a rămâne însărcinate pentru a reduce complet şi cele mai mici riscuri care pot apărea. De aceea este important ca femeia să îşi cunoască foarte bine istoricul vaccinărilor şi să menţină o legătură permanentă cu medicul de familie informându-se temeinic în ceea ce priveşte acest subiect, obţinând în acelaşi timp informaţii legate de medicamentele, alimentele şi „viciile” interzise în timpul sarcinii.

În contextul în care în ultimii ani s-au făcut din ce în ce mai des auzite multe opinii  pro și contra vaccinare, este important, cu atât mai mult în cazul viitoarelor mame, responsabile pentru propria lor sănătate, cât și pentru ce a fătului, să fim  bine informați și să facem o alegere conștientă și asumată.