Uter fibromatos - explicații pe înțelesul tuturor

Uter fibromatos - explicații pe înțelesul tuturor

©

Autor:

Uter fibromatos - explicații pe înțelesul tuturor

Uterul fibromatos se referă la apariÈ›ia a numeroase formaÅ£iuni tumorale benigne, cunoscute sub denumirea de fibroame, în grosimea peretelui uterin.
Fibroamele uterine sunt frecvent înregistrate în practica ginecologică, sunt alcătuite din Å£esut muscular ÅŸi Å£esut conjunctiv, pot fi de dimensiuni variabile, de la câÅ£iva milimetri până la 10-15 cm ÅŸi rareori malignizează.
Conform datelor din literatura de specialitate, numeroase femei prezintă uter fibromatos, multe dintre ele nefiind conştiente de acest lucru.

Riscul de apariÈ›ie a uterului fibromatos creÈ™te odată cu înaintarea în vârstă. Cele mai expuse riscului de a dezvolta fibroame uterine sunt femeile aflate în jurul vârstei de 50 de ani (decada trei sau patru din viață). Un studiu realizat în acest sens a demonstrat că, aproximativ 80% din femeile aflate până în jurul vârstei de 50 de ani prezintă uter fibromatos. [1], [2]

Cauzele uterului fibromatos

Factorii etiologici care duc la apariţia uterului fibromatos:

  • Ereditatea. În etiopatogeneza fibroamelor uterine sunt implicate anumite modificări genetice. În componenÅ£a celulelor musculare uterine, în rândul femeilor cu uter fibromatos, au fost identificate anumite gene anormale, modificate, care sunt răspunzătoare de apariÅ£ia fibromelor uterine.
  • Anumite substanÅ£e chimice. SubstanÅ£ele chimice existente în organismul uman, precum insulina sau factorul de creÅŸtere, cu rol în menÅ£inerea integrităţii structurilor tisulare, pot duce la formare fibroamelor uterine.
  • Factorul hormonal. În perioada menstruaÅ£iilor, cei doi hormoni feminin, estrogenul ÅŸi progesteronul, stimulează dezvoltarea mucoasei uterine. Excesul de hormoni feminin poate favoriza dezvoltarea fibroamelor uterine. Cercetările realizate în acest sens au arătat că în componenÅ£a fibroamelor uterine se găsesc mult mai mulÅ£i receptori pentru hormonii feminini faţă de restul celulelor uterine.
  • Terapia de substituÈ›ie cu hormoni estrogeni poate favoriza apariÈ›ia fibroamelor uterine în rândul femeilor aflate la menopauză.


Fibroamele uterine pot apărea în grosimea peretelui uterin (fibroame uterine intramurale), în interiorul cavității uterine (fibroame uterine submucoase) sau la nivelul peretelui uterin extern (fibrom uterin subseros). Pe parcursul procesului de creÈ™tere È™i dezvoltare, fibroamele uterine îÈ™i modifică forma È™i dimensiunile.

Majoritatea fibroamelor uterine apar după instalarea menstruaÈ›iei È™i scad în dimensiuni în postmenopauză. În sarcină, dimensiunea fibroamelor uterine tinde să crească. [3], [4], [5]

Manifestări clinice sociate uterului fibromatos

Conform datelor din literatura de specialitate, în majoritatea cazurilor, uterul fibromatos este asimptomtic. Există însă anumite cazuri de uter fibromatos asociate următoarelor manifestări clinice:

  • menoragii (sângerări intense ÅŸi dureroase în timpul menstruaÅ£iei)
  • metroragii (sângerări intense în perioada intermenstruală)
  • tulburări menstruale
  • menstre prelungite, care duc la apariÈ›ia secundară a anemiei
  • dismenoree
  • senzaÅ£ia de plenitudine la nivelul abdominal
  • crampe menstruale severe (durere pelvină È™i la nivelul etajului abdominal inferior)
  • dispareunie (durere în timpul contactului sexual)
  • distensie abdominală
  • infertilitate
  • micÈ›iuni frecvente
  • incapacitatea de a urina
  • polachiurie (urinare frecventă, în cantități mici)
  • incontinență urinară
  • durere lombară
  • incidenţă crescută a complicaÅ£iilor în sarcină (precum travaliu prematur, dezlipire de placentă) ÅŸi risc crescut de naÅŸtere prin operaÅ£ie cezariană
  • tulburări de tranzit intestinal
  • avort spontan. [1], [2], [3], [4], [5]


Diagnosticarea uterului fibromatos

Diagnosticarea uterului fibromatos se poate realiza coroborând datele clinice, obÅ£inute în urma anamezei ÅŸi a examenului obiectiv efectuat bolnavei, cu datele obÅ£inute în urma efectuării unei serii de investigaÅ£ii paraclinice.

Anamneza trebuie să cuprindă date referitoare la simptomele bolnavei, boli de care suferă bolnava sau afecÅ£iuni existente în familia acesteia, anumiÅ£i factori care pot agrava sau ameliora simptomele bolnavei, modul de evoluÅ£ie a simptomelor din momentul apariÅ£iei ÅŸi până în momentul prezentării bolnavei la medic, condiÅ£ii de viaţă ÅŸi de muncă ale bolnvei, dacă bolnava fumează sau consumă alcool, medicamente administrate de bolnavă (anumite tratamente hormonale).

Examenul clinic efectuat bolnavei trebuie să deceleze anumite semne clinice (precum metroragie, menoragie) care să sugereze prezenţa vreunei tumori uterine.

Dintre investigaţiile paraclinice recomandate pentru diagnosticarea uterului fibromatos amintim: ecografia abdomino-pelvină, ecografia transvaginală, histerosalpingografia, histerosonografia, laparoscopia, histeroscopia, determinarea nivelului seric de estrogen şi progesteron, hemoleucograma completă. [1], [2]

Tratamentul uterului fibromatos

Tratamentul administrat în cazul uterului fibromatos poate fi medicamentos sau chirurgical, în funcÈ›ie de intensitatea simptomatologiei bolii.

Uterul fibromatos asimptomatic nu necesită tratament.

La alegerea tipului de tratament cprespunzător, medicul va avea în vedere umătoarele aspecte:

  • vârsta bolnavei (în cazul femeilor aflate la vârstă reproductivă, care îÈ™i doresc sarcini în viitor, se recomandă tratamentul conservator - de păstrare a uterului; în cazul femeilor aflate în perioada perimenopauzală, se poate recurge la tratamentul radical de îndepărtare a uterului)
  • localizarea fibroamelor
  • dimensiunea fibroamelor (fibroamele uterine de dimensiuni mari, însoÈ›ite de sângerare abundentă, necesită tratrament chirurgical)
  • prezenÈ›a sau absenÈ›a simptomelor care pot însoÈ›i uterul fibromatos
  • alte patologii asociate uterului fibromatos (tumori ovariene, chisturi ovariene, tumori uterine de natură malignă, etc.).


În formele uÈ™oare de boală, cu simpotme de intensitate scăzută, se poate apela la tratamentul medicamentos, care presupune administrarea antialgice (precum Algocalmin) sau antiinflamatoare (precum Acetaminofen) pentru combaterea durerii pelvine, Fier pentru corectarea anemiei feriprive (în cazul în care aceasta a apărut în urma sângerărilor menstruale abundente È™i intermenstruale), antagoniÈ™ti ai hormonului de eliberare a gonadotropinei (medicamente care pot reduce în dimensiuni fibromele uterine) È™i anticoncepÈ›ionale orale (pentru reducerea sângerărilor menstruale).

În formele de boală cu simptomatologie de intensitate moderată sau severă, se poate apela la tratamentul chirurgical. Dintre intervenÈ›iile chirurgicale accesibile în acest sens amintim mioliza (distrugerea È›esutului fibromatos prin criogenizare sau prin intermediul curentului electric), miomectomia (îndepărtarea pe cale chirurgicală a fibroamelor uterine), ebolizarea fibromului uterin sau a arterelor uterine (întreruperea vascularizării È›esutului fibromatos), ablaÈ›ia de endometru (îndepărtarea chirurgicală a mucoasei uterine), histerectomia (intervenÈ›ie chirurgicală de îndepărtare a uterului în totalitate). [1], [2], [3], [4], [5]

Posibile complicații ale uterului fibromatos

Uterul fibromatos poate determina apariÈ›ia unei serii de complicaÈ›ii, atât în afara sarcinii, pe parcursul perioadei evolutive în rândul femeilor aflate în perioada fertilă, cât È™i în rândul femeilor însărcinate.

ComplicaÈ›iile uterului fibromatos în afara sarcinii:

  • anemie secundară sângerărilor abundente
  • infertilitate
  • infecÈ›ia È›esutului fibromatos
  • blocaj urinar sau intesntinal (datorită sindromului de compresiune exercitat de către fibromul uterin la acest nivel)
  • durere lombară constinuă
  • durere pelvină cronică, însoÈ›ită de presiune pelvină.


ComplicaÈ›iile uterului fibromatos în sarcină:

  • travaliu prematur
  • avort spontan
  • poziÈ›ie fetală anormală (precum prezentaÈ›ie pelvină la naÈ™tere)
  • necesitatea efectuării intervenÈ›iei chirurgicale cezariene
  • dezlipire de placentă
  • dureri pelvine în perioada celui de-al doilea È™i a celui de-al treilea trimestru de sarcină. [1], [2], [3], [4], [5]

Data actualizare: 10-10-2019 | creare: 10-10-2019 | Vizite: 70984
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. Uterine fibroids, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/uterine-fibroids/symptoms-causes/syc-20354288
4. Uterine fibroids, link: https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/uterine-fibroids
5. Uterine Fibroids, link: https://www.emedicinehealth.com/uterine_fibroids/article_em.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • SubstanÈ›e chimice regăsite în produse comune de consum pot creÈ™te riscul de fibrom uterin
  • Un compus din ceaiul verde a avut rezultate promițătoare în tratarea fibroamelor uterine
  • Femeile care stau pe scaun 6 ore zilnic au un risc dublu de fibrom uterin
  •