Toxoplasmoza oculara

Toxoplasma gondii este un parazit obligatoriu intracelular care are ca gazda definitiva pisica, infectand accidental omul. Se reproduce sexuat doar in intestinul pisicii, iar oochistii astfel rezultati sunt eliminati in materiile fecale.

La om infectia se poate produce prin ingestia acestor oochisti, prin consumarea de carne insuficient preparata termic de vita, miel sau porc care contine chisturi tisulare, transfuzii de sange total sau transplacentar. Parazitul se multiplica in interiorul fiecarei celule nucleate pana la aparitia anticorpilor cand formeaza chisturi tisulare care pot persista chiar si ani de zile, mai ales in creier si muschi. Acest fapt explica rata mare a recidivelor.

Poate provoca numeroase manifestari clinice cum ar fi limfadenopatia benigna, afectarea SNC cu potential letal, corioretinita si retard mintal. Raspandirea protozoarului este universala; se crede ca aproape jumatate din populatia generala este seropozitiva –marea majoritate fiind asimptomatici. Infectia prezinta un risc deosebit de sever pentru fetusul uman in formare si pentru persoanele imunocompromise (in special HIV-SIDA).

Dupa momentul in care se manifesta exista trei forme clinice de toxoplasmoza oculara:

• congenitala-manifesta la nastere,
• pseudocongenitala e prezenta la nastere dar se manifesta tardiv,
• dobandita in decursul vietii.

La oricare dintre acestea leziunea de baza este retinocoroidita localizata in macula asociata cu reactii exudative.

Manifesteri clinice in toxoplasmoza oculara

Manifesterile clinice pentru toxoplasmoza oculara congenitale variaza. In primul trimestru de sarcina avortul spontan si moartea in utero apar frecvent. In trimestrele II si III apar corioretinita focala, calcificari craniene. La nou nascut boala poate fi foarte severa cu icter, hepatosplenomegalie, urmate de corioretinita bilaterala, hidrocefalie, calcificari cerebrale si retard psihomotor.

Simptomatologia oculara cuprinde:

• scaderea acuitatii vizuale (dificil de investigat la nou nascut),
• miodezopsii (prezenta de muste volante in campul vizual),
• durere,
• roseata,
• fotofobie.

Examenul fundului de ochi evidentiaza leziunea de baza - focarul de retinocoroidita care in evolutie determina cicatrici alb-galbui „in rozeta” patognomonice pentru toxoplasmoza oculara.

Diagnosticul se pune pe baza simptomelor si examenul fundului de ochi la care se mai adauga si determinarea anticorpilor materni si fetali prin diferite metode (testul de coloratie Sabin-Feldman, testul de aglutinare directa, testul de fluorescenta indirecta).

Tratamentul in toxoplasmoza oculara

Tratamentul pentru toxoplasmoza oculara se impune numai in leziunile cu localizare in vecinatatea nervului optic sau care dau reactie vitreana importanta si la gravida. Profilaxia presupune in primul rand corecta preparare a hranei si evitarea contactului cu pisicile mai ales la femeile de varsta fertila si gravide.

Tratamentul preventiv la gravida difera in functie de varsta sarcinii. Astfel in primul trimestru - avort terapeutic, iar in trimestrele II si III se administreaza spiramicina (care va continua si la copil dupa nastere).

Tratamentul curativ standard consta in administrarea de sulfadiazina si pirimetamina (nu se foloseste in sarcina deoarece are efect teratogen). Alte chimioterapice folosite sunt spiramicina si clindamicina. Tratamentul patogenic constand in administrarea de corticosteroizi e controversat putandu-se face sau nu, de la caz la caz.