Reactoarele nucleare de la Fukushima contin si plutoniu in afara de uraniu

Barele de combustibil care alimentează toate cele şase reactoare nucleare ale complexului nuclear Fukushima Daiichi conţin şi plutoniu, substanţă radioactivă folosită în fabricarea bombelor nucleare ce este mai toxică decât uraniul, condiţii în care scurgerile radioactive de la această centrală nucleară sunt şi mai periculoase, conform unui material publicat de Associated Press.

La început, când reactorul 3 al centralei a fost dat în folosinţă, doar 6% din barele de combustibil nuclear ce-l alimentează erau reprezentate de un amestec de izotopi radioactivi plutoniu 239 (cu masa nucleară 239) şi uraniu 235. În celelalte reactoare ale centralei combustibilul nuclear folosit a fost doar uraniu, dar chiar şi acolo, în timp, s-a format plutoniu în urma procesului de fisiune nucleară a uraniului.

În aceste condiţii, fiecare dintre cele şase reactoare de la Fukushima prezintă pericolul contaminării mediului cu plutoniu, element mult mai periculos decât uraniul, ce afectează în special plămânii şi rinichii. De asemenea, plutoniul este mai puţin stabil decât uraniul, putând declanşa şi alimenta mai uşor o periculoasă reacţie nucleară în lanţ.

Ca şi uraniul însă, plutoniul este un element greu ce nu se împrăştie uşor în atmosferă. Pericolul contaminării atmosferei vine în special de la alte elemente rezultate în urma procesului de fisiune nucleară - izotopi radioactivi de cesiu şi iod, ce se împrăştie uşor în aer şi pot contamina suprafeţe întinse în timp foarte scurt.

Ed Lyman, fizician în cadrul organizaţiei Union of Concerned Scientists, un grup care supraveghează pericolul rezultat din procesul de obţinere a energiei nucleare, a estimat că în reactoarele 3 şi 5 de la Fukushima combustibilul nuclear este cu aproximativ 10% mai periculos decât în celelalte reactoare. Totuşi, din fericire, probabilitatea ca acest combustibil nuclear să atingă masa critică şi să dea naştere unei reacţii în lanţ este foarte mică. Plutoniul din aceste reactoare ar avea periculozitatea celui folosit în fabricarea armelor nucleare doar dacă s-ar strânge la un loc, în cantităţi mari.

Procesul de fisiune a uraniului în centrale nucleare duce la formarea de plutoniu radioactiv. Atunci când nucleii de dioxid de uraniu din barele de combustibil nuclear sunt rupţi, în procesul de fisiune nucleară, aceştia eliberează neutroni care, la rândul lor, formează un izotop de plutoniu extrem de radioactiv, plutoniu 239, izotop ce este folosit şi în producerea de arme nucleare.

Foarte instabil, şi acest izotop se sparge, fiind distruse legăturile nucleare de la nivel atomic şi creându-se şi mai multă energie. Până la încheierea ciclului de viaţă al unei bare de uraniu folosit drept combustibil nuclear într-un reactor, peste 40% din totalul energiei nucleare obţinute din exploatarea acestei bare provine din plutoniul sintetizat din uraniu.

Bara de combustibil nuclear consumat ce rămâne conţine apoi uraniu, plutoniu şi un cocktail de alte elemente foarte toxice.

Situaţia la complexul nuclear Fukushima Daiichi este foarte gravă pentru că cele şase reactoare sunt alimentate de un număr mare de bare de combustibil nuclear. Conform companiei Toyko Electric Power Co., care deţine complexul atomic, la Fukushima se găsesc nu mai puţin de 3.400 de tone de combustibil nuclear consumat, depozitate în şapte bazine de acumulare, printre care şi un bazin de acumulare în care se află combustibil nuclear consumat foarte vechi, provenit de la reactoarele 3 şi 4.

În plus, cele cinci din cele şase reactoare sunt alimentate de 877 de tone de combustibil nuclear. Combustibilul nuclear din reactorul 4 a fost trecut în bazinul de acumulare a combustibilului consumat, în urma procedurii de închidere temporară a acestui reactor ce a avut loc în luna noiembrie a anului trecut.

În afară de toxicitatea sa extremă pentru organismele vii, pericolul reprezentat de plutoniu creşte exponenţial din cauza perioadei extrem de mari de înjumătăţire a acestui element (perioadă în care elementul îşi pierde jumătate din radioactivitate). Izotopul de plutoniu 239 are o perioadă de înjumătăţire de 25.000 de ani. Şi totuşi această perioadă este extrem de mică comparativ cu cea de înjumătăţire a izotopului uraniu 235 - 700 de milioane de ani!

La fel de periculos este cesiul radioactiv, izotopul 137 rezultat în urma procesului de fisiune. Acest element este transportat uşor de masele de aer şi are o perioadă de înjumătăţire de 30 de ani.