Prostata mărită de volum - recomandări și tratament

Prostata mărită de volum este o afecțiune urologică cunoscută în termeni medicali sub denumirea de „hipertrofie benignă a prostatei” sau „adenom de prostată”. Aceasta presupune creşterea în dimensiuni a prostatei odată cu înaintarea în vârstă.

Prostata mărită este cea mai frecventă afecțiune urologică întâlnită în rândul bărbaților, printre factorii de risc implicați în apariția acestei afecțiuni fiind înregistrați vârsta (după împlinirea vârstei de 40 de ani) şi alimentația bogată în fito-estrogeni.

Hipertrofia benignă a prostatei se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• disurie - durere la urinare,
• derularea actului micțional prim depunerea unui efort abdominal,
• jet urinar slab proiectat,
  polachiurie diurnă şi nocturnă - urinări frecvente, în cantitate mică,
• incontinență urinară prin prea-plin,
• senzația de golire imperfectă a vezicii urinare,
• urgență micțională,
• dureri pelvine şi perineale,
• retenție completă de urină,
• senzația de apăsare dureroasă în regiunea pelvină,
• ejaculare dureroasă,
• erecții nocturne intense şi dureroase care se ameliorează în urma urinării.

Diagnosticul de adenom de prostată se pune în urma efectuării examenului clinic (tuşeul rectal) şi a unor investigații paraclinice, precum radiografia renală simplă, urografia intravenoasă, ecografia prostatică, debitmetria (uro-flowmetria), determinarea ureei şi a creatininei serice, determinarea PSA-ului (antigenul specific prostatic). [1], [2], [3], [4], [5]

Tratament. Recomandări

Conform datelor obținute în urmă cercetărilor efectuate pe acest subiect, deşi hipertrofia benignă a prostatei nu evoluează niciodată spre cancer de prostată, ea prezintă numeroase implicații personale şi socio-profesionale care duc la alterarea profundă a calității vieții.

Prevenirea apariției hipertrofiei benigne de prostată constă în adoptarea unui regim alimentar predominant vegetarian. Bolnavii diagnosticați cu adenom de prostată asimptomatic nu necesită tratament; în acest caz se indică doar monitorizarea bolii şi evaluarea clinică periodică a bolnavului. Bolnavii cu prostata mărită simptomatică nescesită tratament de specialitate.

Tratament medicamentos

Tratamentul prostatei mărite simptomatice se poate realiza pe cale medicamentoasă sau chirurgicală, în funcție de reziduul urinar existent la nivelul vezicii urinare în urma actului micțional şi în funcție de prezența sau absența complicațiilor vezicale (precum diverticuli vezicali, tumor vezicale sau litiază vezicală).

Bolnavii cu hipertrofie benignă de prostată fără complicații vezicale şi în cazul cărora reziduul urinar posmicțional nu depăşeşte 150-200 ml pot fi tratați medicamentos. Tratamentul presupune respectarea unui regim igieno-alimentar corespunzător (alimentație predominant vegetariană, fără alcool, condimente, etc.), modificarea stilului de viață - aceasta condiționează într-un procent de aproximativ 50% starea de sănatate a prostatei, consumarea a 200 ml în fiecare dimineață de ceai de urzică, neabținerea de la urinat, administrarea de vitamină E sub formă medicamentoasă sau consumul crescut a semințelor de dovleac, bogate în vitamină E, administrarea de preparate medicamentoase pe bază de urzică şi alte plante recomandate în acest sens - Prostagut, Prostaforton, Prosta-fynk, Pygeum africanum (Tadenan).

Tratamentul medicamentos presupune administrarea alfa-blocantelor, cu rol în combaterea sindromului obstructiv apărut în acest caz şi medicamente cu rol în suprimarea secreției androgenice. Dintre alfa-blocante amintim Tamsulosin (Omnic Tocas), Prazosin, Doxazosin, Ergotamină, Terazosin, Alfuzosin, Silodosin. Dintre medicamentele cu acțiune antiandrogenică amintim inhibitorii de 5 alfa reductază, care împiedică transformarea testosteronului în formă activă de dihidro-testosteron, antiandrogenicele şi analogii de LH-RH.

• Inhibitorii de 5 alfa reductază sunt reprezentați de Dutasterid (denumirea comercială de Avodart) şi Finasterid (Proscar).
• Dintre antiandrogenice, cea mai utilizată este Flutamida, dar mai putem aminti şi altele, precum Finasterid, Androcur, Episterid, Bicatulamide, Nilutamid.
• Analogii de LH-RH sunt reprezentați de Buserelin, Dipherelin, Goserelin acetat şi Leuprolid.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical se administrează în hipertrofia benignă de prostată simptomatice în lipsa eficienței tratamentului medicamentos, în cazurile cu complicații vezicale asociate (tumori vezicale, diverticuli sau litiază vezicală), în caz de instalare a retenției cronică de urină cu reziduu urinar postmicțional de peste 200 ml şi în cazurile cu retenție acută de urină.

Tratamentul chirurgical poate fi efectuat pe cale clasică, prin intervenție chirurgicală deschisă sau prin tehnici chirurgicale minim invazive.

• Intervențiile chirurgicale clasice sunt recomandate în cazul bolnavilor cu adenoame mari de prostată, a căror greutate depăşeşte 50-60 de grame şi în cazurile de hipertrofie benignă de prostată însoțită de complicații vezicale care nu au putut fi tratate prin tratament endoscopic. Dintre tehnicile clasice de tratament chirurgical amintim adenomectomia perineală, transvezicală sau retropubică.
• Tehnicile minim-invazive sunt reprezentate de rezecția transuretrală a adenomului de prostată, incizia transuretrală a prostatei, termoterapie, tratament cu laser, endoprotezare uretrală sau terapie cu unde radio de înaltă frecvență. Aceasta poate fi realizată şi în cazul adenoamelor mari de prostată însoțite de complicații vezicale cu condiția ca, acestea din urmă putând fi tratate prin tratament endoscopic (precum rezecție tumorală endoscopică, litholapaxie, divrticulectomie endoscopică, etc.). [1], [2], [3], [4], [5]

Contraindicațiile tratamentului chirurgical

Există şi câteva categorii de bolnavi cu prostata mărită care nu pot fi supuşi tratamentului chirurgical. Aceştia sunt reprezentați de:

• Bolnavii cu insuficiență respiratorie severă
• Bolnavii cu insuficiență cardiacă severă
• Bolnavii cu afecțiuni psihice grave, iresponsabili
• Bolnavii imobilizați la pat, cu alte comorbidități asociate precum afecțiuni neurologice, accident vascular cerebral, etc..

În cazul bolnavilor cu hipertrofie benigna de prostată care au suferit recent (în ultima lună) un episod de infarct miocardic acut sau retenție acută de urină postoperatorie, instalată în urma altei intervenții chirurgicale pentru o altă afecțiune, se recomandă temporizarea tratamentului chirurgical de îndepartare a adenomului de prostată. [1], [2]

Evoluție. Complicații

Conform datelor din literatura de specialitate şi conform studiilor efectuate pe acest subiect, cea mai eficientă intervenție chirurgicală de îndepărtare a adenomului de prostată sunt reprezentate de rezecția transuretrală a adenomului şi adenomectomia clasică.

Bolnavii cu hipertrofie benignă de prostată supuşi tratamentului chirurgical rămân cu un anumit grad de sterilitate din cauza îndepărtării chirurgicale a colului vezical care favorizează ejacularea retrogradă.

Printre complicațiile tratamentului chirurgical administrat în cazul adenomului de prostată amintim:

• Hemoragie postintervențională
• Infecție postoperatorie
• Disurie tardivă şi postoperatorie
• Incontinență urinară
• Retenție acută de urină.

Prostata mărită - hipertrofia benignă a prostatei - este o boală progresivă frecvent întâlnită în rândul bărbaților aflați peste vârsta de 50 de ani, incidența ei fiind cu atât mai mare cu cât persoanele în cauză înaintează în vârstă.
În evoluție, cea mai importantă complicație a hipertrofiei benigne de prostată este alterarea marcantă a calității vieții bolnavilor prin simptomatologia pe care o generează. [1], [2], [3]