Piercingurile orale și pericolele dentare

Body-piercing-ul reprezentă o practică antică de ornamentare în scopul înfumusețării, având și o anumită semnificație religioasa. În prezent, aceasta formă de exprimare a devenit extrem de populară printre tineri, ca o formă de artă a trupului. În aceste condiții, la fel de populare trebuie să devină și riscurile și complicațiile pe care le implică acest procedeu.

Piercingul oral

Piercingul oral poate fi pe limbă, buze sau obraz. În ultimii ani, piercingul oral a devenit o formă de exprimare a propriei personalități. Ca și cerceii din urechi, bijuteriile metalice folosite în piercingul oral sunt disponibile în diverse stiluri, inclusiv cercei buton, barbells și cercei în formă de inel.

Care sunt riscurile piercingului oral?

Sănătatea dentară ar trebui luată în calcul atunci când vă ganditi la posibilitatea efectuării unui piercing, însă majoritatea persoanelor tratează acestă problemă destul de superficial.

Înainte de a vă decide să efectuați această procedură, trebuie să vă consultați cu medicul dumneavoastră dentist și să fiți informați despre posibilele efecte secundare ale piercingului oral.

Atunci când perforați un mușchi de aceste dimensiuni (limba), există posibilitatea de a sângera excesiv, având în vedere că este puternic vascularizat. Imediat vor apărea dificultăți în vorbire, masticație și chiar inghițire. Trebuie să rețineți că limba se află în continuă mișcare, iar vindecarea ei necesită un timp mai îndelungat.

Riscurile ce țin de piercingul oral pot fi împărțite în două categorii:

• cele care pot pune în pericol viața.
• cele care nu pun în pericol viața, dar cauzează alte probleme legate de sănătatea dentară.

Riscurile care pot pune în pericol viața posesorului:

• Infecția:
Cavitatea bucală conține numeroase bacterii, astfel încât piercingul oral poate provoca o infecție. Dacă vă jucați cu cerceii după montarea lor, din nou vă expuneți unui risc de infecție.
De asemenea, infecția poate fi cauzată și de instrumentele nesterilizate cu care s-a efectuat operațiunea. Ele pot transmite numeroase boli, ca Hepatita B, C, tetanos, sifilis, tuberculoză, virusul HIV.
Majoritatea vaselor de sânge din limbă realizează o legătură directă cu creierul uman și alte zone ale corpului. O vătămare suficient de mare asupra acestor vase poate cauza infecție ce se poate râspândi către organele vitale, provocând chiar decesul.

O formă destul de severă de otravire a sângelui, cunoscută ca sindromul șocului toxic, poate pătrunde în organism prin intermediul canalului de perforație. Acesta se manifestă prin febră foarte ridicată, dureri musculare, vărsături, grețuri, amețeli, accelerația pulsului și iritații asemănătoare unor arsuri. Această otrăvire poate fi fatală și este foarte important ca la identificarea acestor simptome să apelați la asistență medicală de urgență.

• Hemoragie prelungită:
Dacă acul de piercing atinge un vas de sânge, efectul poate fi producerea unei hemoragii greu de controlat și pierderea unei cantități mari de sânge, deoarece limba este puternic vascularizată.

• Durerea și inflamația:
Durerea și inflamația sunt simptome frecvente ale piercingului oral. În cazuri extreme, inflamarea severă a limbii poate duce la blocaj respirator.
Piercingul limbii a mai fost asociat și cu diverse cazuri de nevralgie, ceea ce însemană o durere acută și de durată a nervului. Vătămarea oricarui nerv al limbii poate determina daune permanente și incapacitatea de funcționare normală a acestui organ.
Diametrul acului utilizat pentru această operațiune este de 7 ori mai mare decât cel utilizat în tradiționala anestezie dentară.

• Posibilitatea de sufocare
Piercingul este supus unor numeroase presiuni și mișcări în mediul cavității bucale și se poate deșuruba sau rupe, ceea ce poate determina sufocarea persoanei în cauză. Părți mici ale acestuia pot fi absorbite în plămâni. Trauma suferită de limbă poate determina umflarea limbii în mod excesiv, ceea ce poate cauza blocajul respirator.

• Infecții cu cale de transmitere sanguină:
Piercingul oral a fost încadrat de Institutele Nationale de Sănătate ca un posibil factor în transmiterea hepatitelor B, C, D si G.

• Endocardita:
Piercingul oral constituie un risc suplimentar de endocardită, o leziune inflamatorie la nivelul valvelor cardiace sau al pereților cavităților cardiace. Leziunea creată prin piercing facilitează pătrunderea bacteriilor din cavitatea bucală în fluxul sanguin, prin care pot ajunge mai departe, la inimă.

Riscurile care nu pun în pericol viața posesorului:

• Ruperea sau fisurarea unui dinte:
Dacă vă jucați cu piercingul în gură riscați ca acesta să vă fractureze dinții. Și coroanele dentare pot fi fisurate prin contactul cu acest tip de bijuterii. În timpul vorbirii, strângerii dinților și mișcărilor involuntare ale limbii, dinții pot suferi fisuri sau fracturi ca rezultat al mișcării unui obiect metalic în cavitatea bucală. Aceste daune pot fi înlăturate cu ajutorul tehnicilor restauratoare a dinților, însă și plombele și coroanele dentare se uzează mai repede sau pot suferi daune din cauza acțiunii metalului asupra dinților.

• Rănirea gingiilor:
Bijuteriile metalice pot răni țesutul gingival moale, și în plus provoacă retracția gingivală. Pe lângă aspectul inestetic, retracția gingivală lasă dintele mai vulnerabil la carii și la afecțiuni parodontale.

• Împiedicarea funcțiilor normale:
Bijuteriile puse în cavitatea bucală pot stimula producerea de salivă în exces, pot afecta pronunțarea corectă a cuvintelor și pot cauza probleme de masticație și înghițire.

• Reacții alergice
Unele persoane pot avea reacții alergice la metalele utilizate în fabricarea acestor accesorii. Dacă sunteți hotărât să vă montați un piercing oral, trebuie să vă asigurați că piercingul este confecționat din metale care nu se corodează, non-toxice (inox, aur de 14 carate, titan).

• Cicatrici inestetice
În urma realizării perforației, se pot dezvolta în jurul acesteia, țesuturi bolnave, ce conduc la formarea excesivă de cicatrici.

• Salivare excesivă
În unele cazuri, glandele salivare răspund la invadarea spațiului bucal cu această bucată de metal printr-o producție excesivă de salivă. Acest fenomen nu poate fi controlat în mod conștient, însă de cele mai multe dispare în câteva zile, glandele salivare adaptându-se la noul mediu.

• Alterarea simțului gustativ

• Alte efecte secundare pot fi: septicemie, formarea unei cruste bacteriene, amorțeala permanetă a limbii sau obrazului, daune asupra țesututilor moi ale cavității bucale.

Numeroase studii și cercetari ale specialiștilor au dovedit că și perforarea buzelor poate cauza diverse complicații dentare și are anumite riscuri, chiar dacă piercingul nu se află în interiorul cavității bucale.
Cea mai mare problemă o constituie retracția gingivală (din cauza uzurii pe care o poate produce piercingul la dinții din față). În acest caz, rădăcinile dintelui sunt expuse, iar dinții sunt mult mai sensibili la schimbările de temperatură și la apariția cariilor sau infecțiilor.
De asemenea,  este puțin mai dificil să periați și curățați dinții în mod corespunzător atunci când detineți un piercing oral, ceea ce înseamnă că riscul de a se dezvolta placa bacteriană și tartrul este mai mare, în condițiile unei igiene orale precare.

Însă, dacă sunteți pe deplin hotărâți să mergeți până la capăt cu această procedură, iată care sunt principalele sfaturi, ce țin de sănătatea dumneavostră, pe care trebuie să le urmați:

• Cereți părerea prietenilor, și în special celor care au trecut prin această experiență (probleme cu care s-au confruntat) și cereți numele unui salon specilizat în piercinguri (sub nicio forma nu încercați singuri sau să vă lăsați convins de cineva neautorizat).
• Vizitați salonul și asigurați-vă că acesta este autorizat, că are certificate speciale de funcționare în domeniul sănătății, serviciile prestate sunt profesionale, tehnica de lucru adecvată, instrumentarul steril (metode de sterilizare, echipamentul personalului, etc.).
• Verificați dacă toți membrii personalului sunt specilizați în ceea ce fac, dacă sunt vaccinați împotriva bolilor cu transmitere sanguină.
• Verificați dacă acele, piercingurile sunt ținute într-un mediu steril.

Îngrijirea piercingului oral

Vindecarea unui piercing în limbă poate dura între 4- 6 săptămâni, în timp ce a unui piercing în buză se extinde până la 2 luni. În perioada de vindecare trebuie să:

• Evitați consumul de alcool, condimente, alimente dure sau lipicioase.
• Evitați consumul de tutun și produse similare.
• Periați dinții după fiecare masă și clătiți gura cu apă de gură antiseptică.
• Clătiți gura frecvent cu apă călduță.
• Consumați alimente moi.
• Consultați medicul în ceea ce privește consumul de suplimente de vitamine pentru a favoriza vindecarea.
• Orice problemă suspectă, legată de acesta, trebuie discutată imediat cu medicul dentist.

Simptomele apariției unor complicații

Dacă observați unul din urmatoarele simptome în urma realizării unui piercing, trebuie să vă programați imediat o consultație la medicul dentist pentru a trata afecțiunea:

• O emanație de lichid gălbui sau verzui din zona perforației (apariția unui lichid alb sau transparent este normală).
• Țesut moale, sub forma unei cicatrici, care se formează în jurul perforației, căpătând o nuanță mai închisă.
• O roșeață pronunțată, durere și sensibilitate sporită, umflarea zonei unde s-a efectuat perforația.
• Apariția unei umflături având aspectul unui abces în zona perforației.
• Sângerare după vindecarea inițială a perforației.
• O febră constantă înregistrată în zilele următoare efectuării piercingului.