O istorie a pandemiilor care au afectat omenirea - și ce am învățat

O istorie a pandemiilor care au afectat omenirea - și ce am învățat

©

Autor:

O istorie a pandemiilor care au afectat omenirea - și ce am învățat
Bolile infecÈ›ioase au însoÈ›it omenirea încă de la începuturile sale, stilul de viață agrar făcând posibilă apariÈ›ia epidemiilor de malarie, lepră, tuberculoză, sau varicelă. În mod ironic, cu cât oamenii au devenit mai civilizaÈ›i È™i comunitățile mai conectate între ele, cu atât riscul epidemiilor a crescut. Istoria a documentat atât haosul provocat de aceste molime, cât È™i învățăturile câÈ™tigate de care cei care au supravieÈ›uit epidemiilor.

Bacteriene sau virale, infecÈ›iile afectează de regulă mai mulÈ›i membri ai unei comunități. Când însă valul de îmbolnăviri depășeÈ™te graniÈ›ele unei țări È™i se răspândeÈ™te la nivel global, epidemia se transformă în pandemie.

pesta sau ciuma bubonică - 1300

  • Agent infecÈ›ios: Yersinia pestis
  • Numărul de victime: cel puÈ›in 75 de milioane de persoane (unele estimări merg până la 200 de milioane)

Cunoscută È™i ca Moartea neagră, ciuma bubonică a pornit din China È™i a ajuns în Europa pe rutele comerciale tranzitate atât de oameni, cât È™i de animale. Principala sursă de infecÈ›ie o reprezintă puricii de pe È™obolanii purtători ai bolii. Pandemia de ciumă a decimat oraÈ™e întregi, fiind răspunzătoare pentru decesul a o treime din populaÈ›ia Europei.

Au existat trei pandemii de ciumă (pe lângă alte izbucniri de mai mică amploare), fiecare cu propria origine geografică È™i cale de răspândire:
  • Ciuma Iustiniană din anul 541 a început în Africa centrală È™i s-a extins în Egipt È™i Mediterana.
  • Ciuma Neagră din 1347 s-a extins din Asia spre Europa È™i Rusia.
  • Pandemia de ciumă din 1894 s-a extins din Yunnan, China, spre Hong Kong È™i India, apoi în restul lumii. [5]

Ciuma încă circulă printre noi, însă tratamentul cu antibiotice este eficient, rata mortalității fiind de 1 la 6 cazuri. Între anii 2010-2015 s-au înregistrat 3.248 de cazuri de ciumă la nivel mondial. [1]

Pandemia de holeră (1899-1923)

  • Agent infecÈ›ios: Vibrio cholerae (tulpina O1)
  • Numărul de victime: peste 800.000 de persoane

Aceasta a fost a È™asea epidemie de holeră È™i, la fel ca cele care au precedat-o, a avut originea în India, în delta râului Gange. Cele mai afectate zone de pe Glob au fost India, Rusia, Orientul Mijlociu È™i Africa de Nord. MulÈ›umită experienÈ›ei epidemiilor anterioare, autoritățile americane au izolat rapid persoanele infectate, reuÈ™ind astfel să reducă numărul de decese la 11.

În 1854, sursa infecÈ›iei în Londra a fost identificată în pompele de apă ale oraÈ™ului, însă abia în 1883 a fost identificat agentul infecÈ›ios - bacteria Vibrio cholerae. holera se transmite atât prin apă, cât È™i prin alimente, È™i poate ucide victima în câteva ore, prin deshidratere severă.

Pandemia ulterioară de holeră a început în 1961 È™i se consideră că este încă în desfășurare. Boala afectează în special tările aflate în dezvoltare, unde adesea lipseÈ™te accesul la apă curată. Se estimează că sunt 1,3 până la 4 milioane de cazuri în fiecare an în toată lumea, cu 21.000 până la 143.000 de decese. [1, 2]

gripa spaniolă - 1918

  • Agent infecÈ›ios: tulpina H1N1
  • Numărul de victime: 50 de milioane de persoane

Originea pandemiei este subiect de dispută aprigă, însă se pare că în China a fost descoperită o imunitate anterioară izbucnirii infecÈ›iilor în restul lumii. InfecÈ›ia a apărut în valuri: primul, în 1918, a fost foarte contagios, însă nu foarte mortal. Al doilea însă, în toamna anului 1918 - primăvara anului 1919, a înregistrat un număr foarte mare de decese.

Această pandemie s-a remarcat prin profilul neobiÈ™nuit al persoanelor cu cel mai mare risc de deces: cei tineri, în condiÈ›ie fizică foarte bună. Acest fapt se datorează reacÈ›iei imune exagerate în faÈ›a virusului la aceste persoane.

Abia în 1930 a fost identificat virusul È™i tulpina cauzatoare a pandemiei de gripă spaniolă. Cel mai probabil, valul de infectări a fost propulsat de condiÈ›iile de trai È™i miÈ™cările ample de civili È™i militari din cadrul primului război mondial. [1]

hiv/sida - 2005-2012

  • Agent infecÈ›ios: Virusul imunodeficienÈ›ei umane (subtipurile HIV-1 È™i HIV-2)
  • Numărul de victime: 35 de milioane de persoane

Un mister până în anii 1980, virusul s-a răspândit printre oameni cel mai probabil încă din anii 1920. Primul caz de Sindrom de imunodeficiență umană (SIDA) a fost înregistrat în 1981. În anul 2017 s-au înregistrat aproximativ 5.000 de noi infectări în fiecare zi.

DeÈ™i conÈ™tientizarea riscului HIV È™i tratamentele disponibile sunt tot mai eficiente, putem considera că încă luptăm cu pandemia HIV/SIDA. [1]

Ce am învățat din pandemiile care ne-au afectat de-a lungul istoriei omenirii?

În pofida faptului că pandemiile par a fi o parte inerentă a evoluÈ›iei umanității, se poate observa o reducere a ratei mortalității de-a lungul timpului. Limitarea impactului acestor boli a fost posibil datorită îmbunătățirilor în sistemul de sănătate È™i înÈ›elegerii factorilor care alimentează o pandemie.

Dacă în timpul pandemiei de holeră oamenii puneau boala pe seama credinÈ›elor religioase ca păcatul È™i apocalipsa, răspunsul autorităților în timpul gripei spaniole a fost remarcabil: oamenii au stat în carantină, au fost improvizate spitale de urgență È™i existau argumente cu privire la utilitatea măștilor faciale. În multe privinÈ›e, măsurile de atunci sunt asemănătoare cu cele din timpul pandemiei COVID-19.

TotuÈ™i, în epoca modernă beneficiem de rapiditatea circulaÈ›iei informaÈ›iilor, de o cunoaÈ™tere fără precedent a corpului omenesc È™i tehnologie medicală de ultimă oră. Astfel că sunt greu de înÈ›eles lipsa de pregătire a sistemului medical, ezitarea autorităților în faÈ›a luării măsurilor necesare, sau inducerea în eroare a populaÈ›iei - fenomene la care am asistat în actuala pandemie SARS-CoV-2. Se iveÈ™te întrebarea: mai mult decât accesul la informaÈ›ie, ce ar fi necesar pentru un răspuns eficient în faÈ›a unei pandemii? [2, 3, 4]

Data actualizare: 10-06-2020 | creare: 10-06-2020 | Vizite: 1646
Bibliografie
1. Pandemics Throughout Human History, link: https://go.technologynetworks.com/pandemics-throughout-human-history
2. Visualizing the History of Pandemics, link: https://www.visualcapitalist.com/history-of-pandemics-deadliest/
3. Pandemics That Changed History, link: https://www.history.com/topics/middle-ages/pandemics-timeline
4. How humans have reacted to pandemics through history - a visual guide, link: https://www.theguardian.com/society/ng-interactive/2020/apr/29/how-humans-have-reacted-to-pandemics-through-history-a-visual-guide
5. The History of Plague – Part 1. The Three Great Pandemics, link: https://jmvh.org/article/the-history-of-plague-part-1-the-three-great-pandemics/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • ViaÈ›a de zi cu zi în epoca pandemiei de coronavirus
  • Studiu: efectele distanțării sociale în pandemia de gripă 1918
  • Prevenirea următoarei pandemii
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum