Durere de burtă

Durerea abdominală (sau durerea de burtă; și impropriu numită durerea de stomac) este durerea localizată oriunde între cutia toracică și bazin. Este produsă de structurile sistemului digestiv, sau, mai rar, de cele ale aparatului genital sau urinar. Durerea de burtă apărută brusc și de intensitate foarte mare poate constitui o urgență medicală. (1, 2)

Caracteristicile unei dureri care poate fi o urgență:
• Durere prezentă constant, instalată de mai mult de câteva ore
• Durere atât de gravă încât e greu să vorbești
• Durere care nu te lasă să dormi
• Durere care face orice mișcare să fie dificil de efectuat. (2)

Aproape toată lumea suferă de durere de burtă la un moment dat în viață. De cele mai multe ori nu reprezintă o afecțiune gravă, de multe ori severitatea durerii nu este corelată cu gravitatea afecțiunii.
De exemplu, printre cele mai comune cauze este gastroenterita, o infecție a stomacului și intestinului cauzată de o bacterie sau un virus, care cauzează balonare și crampe intense. De obicei se vindecă singură, fără tratament, după câteva zile.

Tipuri de durere abdominală/ durere de burtă:

• Durere generalizată – resimțită pe un teritoriu mai mare decât jumătate din suprafața abdominală. Este tipică pentru infecții virale/ bacteriene, indigestie sau balonare.

• Durere localizată – regăsită într-o zonă restrânsă a abdomenului. Este mai probabil să fie cauzată de o suferință de organ, precum stomacul, vezica biliară sau apendicele.

• Crampe abdominale – de regulă, nu este semn de gravitate. Este cauzată de acumularea de gaz (meteorism) în tractul gastrointestinal și se asociază cu o senzație de balonare și cu diaree. Printre semnele de îngrijorare se numără durerea recurenta, care durează peste 24 de ore sau care debutează cu febră.

• Durere colicativă – este caracterizată de un fond dureros peste care se suprapun valuri de durere de intensitate mai mare. În cele mai multe cazuri începe și se termină brusc. Este tipică afecțiunii organelor cavitare, cel mai adesea a vezicii biliare și ureterelor.

Cauze

Cauze serioase de durere severă de burtă:

• Apendicită – inflamația apendicelui vermiform. Este un organ cavitar de obicei situat în cadranul inferior drept al abdomenului. În cazul apendicitei, alături de durerea de burtă se pot regăsi: febră, diaree, greață, stare de rău generală și frecvență urinară crescută. Tratamentul constă în apendicectomie (înlăturarea chirurgicală a apendicelui). (6)

• Ulcer gastric sângerând, sau perforat – este o complicație a bolii ulceroase. Ulcerul gastric reprezintă o eroziune a peretelui stomacal, care, netratată, progresează în timp.
Când sunt afectate mai multe straturi ale acestui perete apare sângerarea, în unele cazuri fiind severă.
Când toate straturile peretelui stomacal sunt lezate apare perforația, ce se caracterizează prin triada clasică: durere abdominală bruscă, tahicardie (bătăi accelerate ale inimii) și rigiditate abdominală. Tratamentul presupune, de cele mai multe ori, intervenția chirurgicală. (7)

• Colecistită acută – este inflamația vezicii biliare și apare în urma ocluziei canalului cistic (canalul de evacuare a bilei din vezică). Durerea de burtă în acest caz apare în cadranul superior drept, iar uneori se simte durere și în umăr sau între omoplați. Cauza cea mai comună este un calcul, în limbaj popular „o piatră”, adică o acumulare de săruri biliare, colesterol și lipide ce se întăresc și blochează evacuarea bilei. Se poate corela cu o masă abundentă mâncată înaintea apariției durerii. Tratamentul este colecistectomia (înlăturarea chirurgicală a vezicii biliare). (8)

• Calculi renali – așa numitele „pietre la rinichi”, sunt depozite de minerale și săruri ce se formează în interiorul rinichilor. Nu cauzează simptome până nu se mișcă din rinichi. Ureterele sunt tuburile ce conectează rinichii la vezica urinară. Când un calcul se blochează în ureter poate bloca fluxul de urină și duce la spasm ureteral care poate fi foarte dureros.
Durerea se simte în abdomenul inferior și iradiază spre bazin. Fluctuează în intensitate și poate fi însoțită de senzație de arsură în timpul micțiunii.
Pietrele mici pot fi eliminate fără intervenție medicală, prin consum abundent de apă și medicație antialgică (ibuprofen, paracetamol), alfa-blocante, blocante ale canalelor de calciu. Pietrele mai mari au nevoie de un tratament mai extensiv, chirurgical sau nu. (9)

• Diverticulită – afecțiune caracterizată de formarea de pungi mici (diverticuli) în peretele intestinului gros care devin inflamate. Durerea se regăsește în abdomenul inferior și se însoțește de senzația de balonare, iar semnele de severitate sunt febra, diareea și durere înrăutățită, în special în partea stângă a abdomenului.

Diverticulita apare ca urmare a infecției acestor pungi, prin blocarea bacteriilor în interiorul lor. Tratamentul constă în administrarea de antibiotice, iar în cazurile mai grave, excizii chirurgicale.

• Sarcină extrauterină (ectopică) – apare când un ovul fertilizat crește în afara uterului. Cea mai comună localizare a unei sarcini ectopice este la nivelul trompelor uterine. Cu cât se dezvoltă această sarcină, cu atât devin mai intense simptomele, în special în cazul ruperii trompelor uterine. În acest caz, poate fi cauză de sângerare masivă, iar alături de durere de burtă pot apărea durere în umăr, slăbiciune, amețeli, leșin. (3, 10)

Cauze comune de durere de burtă:

• Gastroenterită – una din cele mai comune cauze; apare în urma contractării unei bacterii sau unui virus la nivelul tractului gastrointestinal. Afectează persoane de toate vârstele, însă cel mai frecvent copiii. La adulți apare cel mai adesea din cauza unui virus denumit norovirus, sau în urma toxiinfecției alimentare.
Poate cauza simptome foarte neplăcute, cum ar fi diaree, vomă, febră ușoară și câteodată dureri de cap sau musculare, dar, de obicei, acestea dispar după aproximativ o săptămână. Manifestările apar la mai puțin de o zi de la infecție.
Ca tratament este indicat ca pacientul să bea suficiente lichide pentru a compensa pierderile prin diaree/ vomă; să se odihnească și să mănânce cantități mici de alimente ușor digerabile, precum supă, orez, paste și pâine. Medicamente care pot fi de ajutor sunt antivomitive (metoclopramidă), antidiareice (loperamidă) și paracetamol pentru dureri/ febră. (11)

• Constipație – inabilitatea de a elimina materiile fecale. Poate fi cauzată de o multitudine de factori precum lipsa fibrelor (care se găsesc în fructe, legume și cereale) din alimentație, consumul scăzut de apă sau lichide, stres, anxietate, sedentarism. De obicei prevenirea acestor factori rezolvă problema de fond. Uneori constipația apare și ca efect advers la anumite medicamente. (12)

• Balonare – apare în urma acumulării de gaze în tractul gastrointestinal. Uneori produce durere de burtă și cauzează flatulență excesivă. Pentru soluționare se recomandă mâncatul unor mese mai mici și mai des, mestecatul complet și cu gura închisă al alimentelor, consumul de ceai de mentă și activitate fizică zilnică pentru a îmbunătăți digestia. (13)

• Dureri menstruale (dismenoree) – apar în jurul ciclului menstrual din cauza contracției peretelui muscular al uterului și se resimt sub formă de crampe. Pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor antiinflamatoare (de exemplu paracetamol, ibuprofen, aspirină). Durerea poate fi ameliorată de căldură locală, masaj, tehnici de relaxare (activități precum yoga sau pilates), oprirea fumatului și activitatea fizică. (14)

Cauze mai puțin comune de durere de burtă:

• Indigestie – cauzată de acidul din stomac ce irită mucoasa stomacală. Se mai numește reflux acid sau reflux gastroesofagian
• Obstrucții intestinale
• Anevrism aortic abdominal
• Endometrioză
• Pancreatită
• Cancer de stomac/ colon/ alte organe
• Boală inflamatorie intestinală (2)

Metode de diagnostic

Durerea de burtă este printre cele mai comune simptome întâlnite de medici.
Informațiile despre simptome, localizare și debutul lor ajută la diagnosticarea cauzei durerii. Pacientul ar trebui să precizeze de cât timp au apărut simptomele și să fie pregătit pentru un examen fizic ce poate include și o examinare a aparatului genito-urinar.

Doctorul poate cere teste de sânge sau alte proceduri de diagnostic, mai ales dacă durerea abdominală există de mai mult timp. Printre aceste teste se numără:
• Probe de sânge
• Probe de urină
• Ecografii
• Radiografii
• O endoscopie sau o colonoscopie
• Computer tomograf
• Un RMN

Alte teste dependente de sex sunt:
• Test de sarcină; ecografie pelvină – la femei
• Ecografie a scrotului – la bărbați (15)

Tratament

În general, durerea moderată de burtă poate fi tratată acasă prin
• Odihnă
• Consumul apă sau de lichide pentru prevenirea deshidratării
• Evitarea cafelei, alcoolului sau băuturilor carbogazoase
• Căldură locală (de exemplu prin plasarea pe abdomen a unei sticle cu apă caldă)
• Consumul de alimente ce se digeră ușor – fructe moi (banane, avocado, pepene), legume fierte (morcovi, cartofi), cereale, iaurt, chefir, pui necondimentat și fără piele
• Evitarea unor alimente ce pot agrava durerea – mâncarea grasă sau prăjită, porc, somon, laptele, alimente foarte reci sau fierbinți, legume crude, unele fructe (roșii, struguri, stafide, smochine)

Alte recomandări

Printre simptomele îngrijorătoare sunt febra, durerea de burtă severă apărută brusc, scăderea în greutate, amețelile, sângerările și caracteristicile unei dureri ce pot prezenta o urgență (menționate la început).
Este indicat să discutăm cu un medic:
• Înainte de administrarea de medicamente
• Dacă simptomele durează peste 24 de ore sau dacă se înrăutățesc
• Dacă diareea durează mai mult de câteva zile. (16)