Dilatarea atriilor sau a ventriculelor - explicații cauze, riscuri

Creșterea în dimenisiuni a inimii - dilatarea atriilor sau a ventriculelor - este asociată cu creșterea morbidității și mortalității. Acestă creștere poate fi și o consecință în rândul pacienților ce suferă de boli coronariene, cât și cei cu insuficiență cardiacă ușoară sau severă. (4)

Inima este un organ muscular cu patru camere, situată între cei doi plămâni, ușor spre stânga și cu localizare restrosternală. (1) Pereții inimii sunt formați din trei straturi:

• Stratul exterior - epicard
• Stratul mijlociu - miocard
• Stratul interior - endocard

Cele patru camere ale inimii sunt:

• Atriul stâng
• Atriul drept
• Ventricului stâng
• Ventriculul drept (1)

În atriul drept se deschid cele două vene cave, superioară și inferioară. Vena cavă superioară aduce sânge venos, dezoxigenat din partea superioară a corpului, iar vena cavă inferioară, aduce sânge venos din partea inferioară a corpului. În continuarea atriului drept, sângele va trece prin valva tricuspidă spre ventriculul drept, fiind apoi condus prin artera pulmonară, încărcată cu dioxid de carbon, câtre plămâni. (2)

La nivel pulmonar, are loc schimbul de gaze, sângele venos va ceda la nivelul alveolei dioxid de carbon pentru a fi eliminat prin expirație, și va prelua la schimb oxigen. Astfel, sângele oxigenat se varsă în atriul stâng prin venele pulmonare, care va fi pompat prin intermediul valvei mitrale către ventriculul stâng. Prin valva aortică, sângele oxigenat va ajunge în circulația sistemică. (2) 

Dilatarea atriilor sau a ventriculelor apare foarte frecvent, mai ales la adulți cu vârsta cuprinsă între 20 și 60 de ani. Deseori boala începe la nivel de ventricul stâng, responsabil de funcția de pompă a inimii, iar în timp, se poate extinde și la nivel de ventricul drept, fiind urmat apoi de atrii. Mușchiul inimii începe să se dilate, devenind mult mai subțire. Pe măsură ce camerele inimii se tot dilată, acestea nu se vor contracta eficient, iar funcția de pompă a inimii este diminuată, până când se poate instala insuficiența cardiacă. (5)

Insuficiența cardiacă este definită drept un sindrom clinic caracterizat prin incapacitatea cordului de a-și îndeplini funcția de pompă, pentru a asigura un debit cardiac corespunzător necesităților metabolice tisulare, în condițiile unei întoarceri venoase corecte. (4)

Dilatarea ventriculului stâng

Dilatarea ventriculului poate să fie asimptomatică, dar în unele situații, în funcție de comorbidități, pentru unii pacienți poate fi amenințătoare de viață. Poate fi răspunzătoare de aritmii, trombi sau chiar moarte subită. (7) Factorii favorizanți pentru formarea unui tromb, sunt descriși de triada Virchow, și constă în:

• Prezența leziunii endoteliale
• Prezența hipercoagulabilității
• Stagnarea sângelui (stază) (8)

Cauze

Cauzele dilatării ventriculului:

• Bolile coronariene
• Infarctul miocardic
• Hipertensiune arterială
• Diabet
• Genetice
• Patologii ale tiroidei
• Hepatitele virale
• Infecții diverse- în special cele virale
• Complicații în ultima lună de sarcină
• Alcoolul, asociat cu o dieta săracă
• Toxine (cobalt)
• Droguri - cocaină/amfetamină
• Medicamente utilizate în tratamentul cancerului (doxorubicină, daunorubicină) (5)

Factori de risc:

• Tensiune arterială crescută pentru o perioadă lungă de timp
• Istoric familial de cardiomiopatie dilatativă, insuficiență cardiacă, stop cardiac subit
• Boli autoimune ce pot afecta mușchiul cardiac (lupus)
• Patologii neuromusculare
• Exces de alcool/droguri pe termn lung (7)

Complicații:

• Insuficiența cardiacă - ventriculul stâng nu mai poate pompa sânge în artera aortă pentru a asigura debitul adecvat nevoilor organismului.
• Regurgitarea prin valva mitrală - mărirea ventriculului stâng împreună cu creșterea volumul de sânge, poate îngreuna închiderea valvei mitrale, rezultând un flux retrograd, către atriul stâng
• Aritmii - ritm cardiac anormal
• Stop cardiac
• Formarea de emboli (cheaguri de sânge) (7)
• Moarte cardiacă subită - din cauza aritmiilior, precum fibrilația ventriculară, în care contracția ventriculelor este neregulată (14)

Un stil de viață sănătos, precum o dietă sănătoasă, reducerea consumului de sare, renunțarea la fumat sau consumul minim de cafeină/alcool, poate preveni apariția dilatării de ventricul stâng. (14)

Cardiomiopatia dilatativă se poate găsi și sub alt nume, păstrând aceleași manifestări fiziopatologice, astfel există:

• Cardiomiopatia alcoolică - atunci când alcoolul în exces este agentul cauzator al bolii
• Cardiomiopatia congestivă
• Cardiomiopatia diabetică
• Cardiomiopatia dilatativă familială
• Cardiomiopatia dilatativă idiopatică- nu se cunoaște agentul etiologic
• Cardiomiopatia ischemică
• Cardiomiopatia peripartum
• Cardiomiopatia primară (5)

Dilatarea ventriculului drept

Cunoscută și drept hipertrofia de ventricul drept, reprezintă o tulburare cardiacă ce se manifestă prin îngroșarea pereților ventriculari. Hipertrofia semnifică o creștere în dimensiuni a unui organ sau țesut. În cazul cordului, îngroșarea pereților poate duce la pierderea elasticității în timp, ceea ce scade capacitatea ventriculului drept de a pompa sânge în circulația pulmonară. (6)

Cauze

Dilatarea ventricului drept poate fi cauzată de hipertensiune pulmonară sau de diverse boli, precum:

• Boală pulmonară cronică (sarcoidoză, fibroză pulmonară)
• Tetralogia Fallot
• Fibroză cardiacă
• Siclemia
• Apneea de somn
• Anemia cronică - deficit de fier, folați, vitamina B12
• Talasemia
• Emboli pulmonari
• Boală pulmonară cronică obstructivă (BPOC)
• Defect septal ventricular
• Defect valvular - regurgitare tricuspidiană
• Stenoză de valvă pulmonară (12)

Anumite obiceiuri sau condiții, pot reprezenta factori de risc pentru o persoană de a dezvolta o dilatare a ventriculului drept:

• Fumatul - cu efecte negative atât asupra funcției cardiace, cât și pulmonare
• Apneea de somn
• Activitatea fizică intensă- poate produce semne de hipertrofie prin suprasolicitarea cordului

Netratată, dilatarea de ventricul drept va slăbi activitatea inimii și poate crește riscul de insuficiență cardiaca și chiar deces. (5)

Dilatarea atriului stâng

Cunoscută și sub numele de hipertrofie atrială stângă, reprezintă creșterea în dimensiuni a atriului, din cauza creșterii cronice a presiunii atriale stângi și supraîncărcarea de volum. Apare adesea în asociere cu disfuncția diastolică, hipertrofia de ventricul stâng, boala valvulară mitrală sau hipertensiune sistemică. (10)

Cauze:

• Hipertensiunea
• Disfuncție de valvă mitrală - poate permite regurgitarea mitrală a sângelui, înapoi din ventricul către atriul stâng. În stenoza mitrală, orificiul valvular este mai îngustat, ceea ce face mai dificilă umplerea ventriculului stâng.
• Difuncție de ventricul stâng - dacă regurgitarea mitrală se dezvoltă lent (luni, ani), ventriculul stâng se va hipertrofia prin dilatare, cu scopul de a gestiona mai bine volumul crescut de sânge. Această suprasarcină de volum, determină dilatarea atriului stâng, cu scăderea presiunilor de umplere în atriu. (9)
• Șunt dreapta - stânga
• Stenoză aortică
• Mixom
• Fistule arteriovenoase
• Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă (inima atleților) (10)

Complicații:

• Fibrilație atrială - cu riscul de formare al trombilor, ce pot emboliza
• Accident vascular cerebral - trombii pot ajunge la nivel cerebral producând ischemie cerebrală (reducerea fluxului de sânge)
• Insuficiență cardiacă congestivă (9)

Dilatarea atriului drept

Cunoscută și sub numele de hipertrofie atrială dreaptă, reprezintă creșterea în dimensiuni a atriului drept, patologie mai rar întâlnită. (12) Având în vedere localizarea nodulului sinoatrial la nivelul atriului drept, pe ECG se poate observa o unda P de amplitudine foate înaltă (P pulmonar). (14) Deși unii pacienți pot fi asimptomatici, creșterea în dimensiuni a atriului drept poate conduce către insuficiență tricuspidiană, din cauza dilatării inelului tricuspidian. Pot avea loc consecințe precum aritmii, formare de trombi ce pot emboliza, accident vascular cerebral si moarte subită, dar mai rar. (15)

Cauze:

• Hipertensiunea pulmonară
• Regurgitarea tricuspidiană
• Stenoza tricuspidiană
• Defect septal atrial
• Fibrilație atrială
• Anomalii provocate de virusul Ebstein-barr (11)

Concluzii

Cardiomiopatia dilatativă sau dilatarea de ventricul stâng, apare frecvent în viața adultă, cu vârsta între 20-60 de ani, și reprezintă un efort compensator realizat de mușchiul cardiac pentru a putea asigura nevoile sanguine ale organismului.

Cauzele dilatării atriilor sau a ventriculelor pot fi multiple, de la cauze genetice, până la un stil de viață defectuos, un stres manifestat asupra cordului pentru un timp îndelungat, precum și boli congenitale.

Dilatarea de ventricul stâng se poate extinde si la nivel de ventricul drept, iar în absența unui tratament, se poate extinde și asupra atriilor. Dilatarea atriilor este în strânsă legătură cu dilatarea ventriculară și afectarea acestora. Astfel, atât dilatarea atrială stângă, cât și cea atrială dreaptă, pot să apară ca urmare a unei dilatări ventriculare, urmate de creșterea presiunii atriale și o creștere a volumului de sânge, ce poate regurgita din ventricul câtre atriu. (5, 6, 14)