Diferența dintre hirsutism și hiperpilozitate (și recomandări în ambele cazuri)

Hirsutismul reprezintă o afecțiune caracteristică bărbaților, dar manifestată foarte frecvent și la femei, ce constă în creșterea unei cantități excesive de păr pe anumite zone din corp atipice pentru femei, precum față, abdomen, piept sau spate. (1)

Hirsutismul este o afecțiune comună, afectând aproximativ 5-10% dintre femei. Afecțiunea nu este una periculoasă, dar poate să afecteze încrederea și stima de sine a unei persoane. (2)

Care sunt cauzele hirsutismului?

Hirsutismul poate avea multiple cauze, marea majoritate în strânsă legătură cu dezechilibrul hormonal, precum:

• Producție crescută de hormoni masculini (androgeni)
• Sindromul ovarelor polichistice (SOPC)
• Dereglări hormonale datorate menopauzei
• Tulburări ale glandei suprarenale
• Medicație
• Alte condiții (1, 2)

Femeile produc cantități reduse de hormoni masculini, androgeni, producând într-o cantitate mult mai mare estrogeni, hormoni feminini. Dacă totuși androgeniii secretați sunt peste normal sau dacă foliculii de păr sunt mult mai sensibili decât ar fi normal la androgeni, pot conduce la apariția hirsutismului. (1)

Sindromul ovarelor polichistice se caracterizează prin formarea de chisturi benigne pe suprafața ovarelor, cu consecințe asupra producției hormonale. Acest sindrom este responsabil de 85% din cazurile de hirsutism. (1, 2)

Sunt mai predispuse la SOPC femeile obeze și cele care au antecedente familiale de astfel de afecțiuni cu disfuncții endocrine sau hormonale. (2)

Sindromul ovarelor polichistice se poate manifesta prin:

• ciclu menstrual neregulat sau absent
• creșterea în greutate sau dificultăți de slăbire
• acnee
• rărirea părului
• dificultăți de fertilitate (2)

Disfuncțiile glandei suprarenale ce conduc către hirsutism includ anumite patologii endocrine, precum:

• cancer suprarenal
• tumori suprarenale
• hiperplazia suprarenală congenitală
• boala Cushing (2)

În funcție de dezechilibrele hormonale pe care le provoacă, simptomele pot fi următoarele:

• hipertensiune arterială
• slăbiciune osoasă si musculară
• exces de greutate în partea superioară a corpului
• cefalee
• fatigabilitate
• pierdere în greutate inexplicabilă
• creștere în greutate
• niveluri oscilante ale glicemiei
• scăderea libidoului (2)

Există o serie de medicamente care pot avea ca efecte secundare apariția hirsutismului, precum:

• Steroizi anabolizanți
• Testosteron: se poate adminstra în caz de deficit de testosteron
• Glucocorticoizi
• Ciclosporină (Sandimmune): este un imunosupresor administrat înaintea unui transplant
• Minoxidil (Loniten, Rogaine): utilizat pentru stimularea creșterii părului
• Danazol (Danocrine)
• Fenitoină (Dilantin): agent antiepileptic (1, 2)

Cum se manifestă hirsutismul?

Caracteristic hirsutismului este părul gros, aspru și închis la culoare care apare fie în zone atipice, fie în zonele unde crește părul subțire și fin.

Părul gros poate să apară în următoarele zone:

• Față
• Piept
• Spate
• Abdomenul inferior
• Antebraț
• Coapse (1, 2)

Diagnosticul hirsutismului

În urma unui istoric medical detaliat se poate pune un astfel de diagnostic. De mare utilitate este și realizarea unor analize de sânge pentru măsurarea nivelului hormonal.

Ecografia transvaginală pentru observarea ovarelor, a posibilelor modificări patologice sau a unor chisturi existente, pot ajuta foarte mult în susținerea diagnosticului. (1, 2)

Tratament

Tratamentul hirsutismului implică:

• Medicația bolii de fond, dacă există
• Metode de auto-ingrijire
• Terapii de indepărtare a părului
• Medicație specifică: Pastile contraceptive combinate, androgenii steroizi și anti-androgenii nesteroidieni (1, 2)

Se recomandă pentru îndepărtarea părului câteva metode de lungă durată:

• Electroliza: implică introducerea unui ac mic în fiecare folicul de păr, ce generează un impuls de current electric cu scopul de a distruge foliculul de păr
• Terapia de epilare laser: utilizează fasciculul de lumină pentru a distruge foliculul de păr

Recomandări

Se recomandă un consult la un medic endocrinolog atunci când apar modificări ale ciclului menstrual, fie întârzie, fie este absent. Acesta este într-o strânsă legătură cu apariția hirsutismului, deoarece orice dereglare hormonală interioară va avea consecințe la exterior.

Hiperpilozitatea

Pilozitatea excesivă sau hipertricoza reprezintă o afecțiune extrem de rară ce determină creșterea excesivă a părului pe toată suprafața corpului. În unele cărți din literature este descris drept sindromul „omului lup ”.

Hipertricoza este diferită de hirsutism, afecțiune ce determină la femei creșterea părului precum modelul de creștere al bărbaților, de exemplu creșterea părului pe față sau piept. (3)

Cauzele hipetricozei:

Cauzele acestei afecțiuni nu sunt pe deplin înțelese. Aceasta apare mult mai frecvent în condiții genetice, familiale, precum hipertricoza congenitală.

Hipertricoza dobândită poate avea mai multe cauze, precum:

• Malnutriția
• Anorexia nervoasă
• Cancer
• Porfiria cutanată tardă: afecțiune în care tegumentele sunt fotosensibile
• Medicamente: steroizii androgeni, ciclosporină, minoxidil, chelatori, corticosteroizi, strptomicina, fenoterol
• HIV/ SIDA
• Acromegalie
• Dermatomiozită (3, 4)

Simptomele hiperpilozității

Simptomele hiperticozei variază în funcție de momentul apariției, astfel această afecțiune poate apărea la naștere sau se poate dobândi mai târziu în viață.

Există 3 forme importante:

• Vellus: foliculii firelor de păr sunt de dimensiuni mici și pot fi localizați oriunde pe corp, exceptând buzele, palmele sau tălpile picioarelor. Poate fi pigmentat sau nepigmentat
• Lanugo: Acest tip de păr este foarte moale și fin, ca cel de pe corpul unui nou-născut. Acesta apare la naștere și dispare după câteva zile sau săptămâni de la naștere. Dacă hiperticoza există și rămâne netratată, poate determina ca lanugo să persiste.
• Terminal: Părul este lung și gros și, de obicei, foarte închis. Dintre toate tipurile de păr, cel de tip terminal este cel mai vizibil. (3, 4)

Prevalența hipertricozei

Hipertricoza este o afecțiune extrem de rară. Despre hipertricoza lanuginoasă au fost documentate doar 50 de cazuri vreodată, conform JAMA Dermatology. Pe de altă parte, hirsutismul este mult mai frecvent, reprezentând aproximativ 7% din populația feminine din SUA. (3)

Diagnostic

Fiind foarte rar întâlnită, se poate pune diagnosticul și cu ajutorul microscopiei optice pentru vizualizarea unui fir de păr. Testele de sânge pot fi utile pentru a identifica nivelurile anormale de testosteron sau alte dezechilibre hormonale. (4)

Tratament

Această afecțiune nu are un tratament specific până la momentul de față și este dificil de tratat. Cea mai bună metodă de tratament este prevenția, spre exemplu evitarea administrării anumitor medicamente care ar putea favoriza apariția hipertricozei.

Tratamentul implică îndepărtarea părului prin diverse metode:

• Ras, smulgere, ceruire
• Decoloarea părului
• Epilare laser
• Electroliza (3, 4)

Terapiile recomandate pentru îndepărtarea firului de păr de lungă durată sunt eclectroliza și epilarea laser. Acestea necesită, de obicei, mai multe ședințe pentru a ajunge la rezultatul dorit, ceea ce depinde de complianța pacientului și de resursele financiare.

Recomandări

Persoanele diagnosticate cu hipertricoză pot prezenta frecvent anxietate, depresie, stimă de sine scăzută și o afectare a imaginii corporale. Uneori astfel de persoane pot să fie hărțuite de către colegi dacă boala apare în copilărie, astfel poate avea un efect dăunător asupra vieții sociale.

Este important de luat în considerare faptul că acești tineri pot beneficia de resurse medicale, sociale, pentru îmbunătățirea sănătății mintale. Există astfel grupuri de support, terapie de grup și medicamente antidepresive care pot ajuta, precum și terapiile laser sau electroliza, care sunt terapii de lungă durată benefice pentru îndepărtarea părului.

Dacă suferiți de o astfel de boală nu ezitați să apelați cat mai repede la un medic și să îmbinați terapia pentru tratarea hipertricozei cu terapia psihologică.