De ce nu ar trebui să măncăm cartofi prăjiţi (efecte nocive)

Prima rețetă de cartofi prăjiți a fost publicată pentru prima oară în anul 1795 în cartea franceză de gătit „La cuisinière républicaine”. Ei au devenit un fel de mâncare emblematic pentru cultura pariziană a secolului al 19-lea. (1) În America, prima porție de cartofi prăjiți a fost servită de Thomas Jefferson în anul 1802 la Casă Albă. (2)
Procesul de prăjire este o metodă frecvent utilizată la nivel global, întrucât este o variantă rapidă și ieftină de preparare a mâncării. Printre alimentele prăjite se numără cartofii prăjiți, peștele prăjit, puiul prăjit – în general, orice mâncare poate fi supusă acestui proces. Deși gustul este unul îmbietor, alimentele prăjite sunt bogate în calorii și grăsimi trans, ceea ce are efecte negative asupra sănătății. (3)

Cartofii prăjiți conțin în majoritate carbohidrați și proteine (de la cartof), alături de lipide sau grăsimi (absorbite în urma procesului de prăjire). Prăjirea în ulei animal sau vegetal adaugă atât grăsimi saturate cât și calorii la produsul final. Spre exemplu, o porție mare de cartofi prăjiți de la McDonalds’s de 154 grame conține 510 calorii, ceea ce reprezintă un sfert din numărul total recomandat unui adult obișnuit. (1)

În timp ce un 100 de grame de cartofi fierți are 93 de calorii și 0,13 g grăsimi, aceeași cantitate de 100 de grame de cartofi prăjiți însumează 312 calorii și 15 grame de lipide. (3)

Grăsimile nesănătoase (trans sau saturate) se formează prin hidrogenarea grăsimilor nesaturate. Hidrogenarea apare prin procesul de aducere la temperaturi foarte crescute a uleiului, ceea ce alterează structura chimică a grăsimilor, făcându-le mai greu de digerat. Potrivit multor studii, grăsimile trans se asociază cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, obezitate și cancer. (3)

Consumul de alimente prăjite poate contribui la apariția hipertensiunii arteriale, a obezității, precum și la scăderea nivelului de colesterol bun (HDL-colesterol) în sânge. Două studii observaționale mari sugerează că riscul de boală cardiovasculară crește cu frecvența meselor prăjite. De asemenea, un alt studiu a descoperit că femeile ce mâncau una sau mai multe porții de pește prăjit pe săptămână aveau un risc de insuficiență cardiacă mai mare cu 48% decât cele care consumau 1-3 porții pe lună. La polul opus, persoanele care măncau fructe și legume aveau un risc semnificativ mai scăzut de infarct miocardic acut. (3)

Potrivit unui studiu, persoanele care mâncau fast-food de mai mult de două ori pe săptămână erau de două ori mai predispuse să dezvolte rezistență la insulină. Mai mult, două studii observaționale mari au descoperit o legătură puternică între frecvența meselor prăjite și riscul de diabet zaharat de tip 2. De asemenea, indivizii care consumau 4-6 porții de alimente prăjite aveau un risc cu 39% mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2. Riscul creștea la 55% în cazul a peste 7 mese prăjite pe săptămână. (3)

Având în vedere că mâncarea prăjită adaugă calorii la produsul final, acest lucru crește riscul de obezitate. Studiile indică că grăsimile trans au un rol important în surplusul ponderal, influențând procesele hormonale ce reglează apetitul și depozitele de grăsimi. Un studiu efectuat pe maimuțe a arătat că aportul de grăsimi trans creștea gradul de adipozitate abdominală, chiar și în absența unui consum mai mare de calorii. (3)

Cartofii prăjiți conțin nivele mari de acrilamidă, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății. Potrivit unei metaanalize, nu există o corelație între acrilamida din dietă și riscul de dezvoltare a unor tipuri comune de cancer. Totuși, aceasta nu a exclus o asociere moderată între acrilamidă și riscul de cancer renal, ovarian și endometrial. (1)

Un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition a analizat obiceiurile alimentare ale 4.400 de persoane cu vârste cuprinse între 45 și 79 de ani, pe o durată de 8 ani de zile. Cercetarea s-a concentrat mai ales pe consumul de cartofi prăjiți sau neprăjiți. Potrivit rezultatelor, participanții care au consumat cartofi prăjiți de cel puțin două ori pe săptămână aveau un risc de două ori mai mare de deces prematur. Mai mult, până la sfârșitul studiului, 236 de persoane au murit. Cercetătorii nu consideră că decesul s-a datorat doar aportului de cartofi prăjiți, ci mai degrabă stilului nesănătos de viață pe care tindeau să îl aibă acești indivizi. Nu s-a observat nicio corelație între riscul de mortalitate și consumul de cartofi neprăjiți. (2)

Ca șalternative la prăjire, cartofii pot fi gătiți la cuptor sau la air-fryer. Temperatura crescută a cuptorului permite ca alimentele să devină crocante fără a se utiliza ulei. (3)

În concluzie, consumul de cartofi prăjiți poate avea numeroase efecte negative asupra sănătății, crescând riscul de diabet, boală cardiovasculară și obezitate, de aceea se recomandă alegerea altor opțiuni de preparare a acestora. (3)