De ce apare declinul cognitiv?

Îmbătrânirea aduce cu sine modificări biologice în întregul organism, inclusiv la nivel cerebral. Viteza mișcărilor și reflexelor scade, vederea și auzul slăbesc, iar o încetinire se observă și la nivelul proceselor cognitive (de exemplu, persoana nu mai învață cu aceeași ușurință lucruri noi sau își amintește mai greu informațiile memorate).

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul se micșorează treptat, iar mărimea și complexitatea conexiunilor cerebrale scade, ceea ce face comunicarea dintre celulele nervoase mai puțin eficientă. S-a observat, de exemplu, în studiile în care s-au realizat scanări ale activității cerebrale prin tehnicile imagistice (MRI), că deteriorarea materiei albe din cortexul frontal este asociată cu o încetinire a procesului prelucrării informațiilor și dificultăți mai mari de memorie.

Deocamdată nu se cunosc pe deplin toate cauzele care stau la baza deteriorării funcțiilor cognitive. Îmbătrânirea este considerată principala cauză, dar se pare că sunt implicați numeroși alți factori: genetici, biologici, neurobiologici, legați de alimentație sau stilul de viață.

Degradarea funcțiilor cognitive variază mult de la o persoană la alta, iar studiile arată că anumiți factori pot proteja sau dimpotrivă, pot grăbi și acutiza acest proces. 

Factori care pot proteja împotriva declinului cognitiv:

• nivelul educațional și socio-economic ridicat;
• contactele sociale – dimensiunea rețelei sociale (numărul prietenilor) și frecvența interacțiunilor cu ei se asociază cu o stare bună a sănătății mintale la vârsta a treia, reducând totodată și riscul de demență;
• suportul emoțional al familiei și persoanelor apropiate;
• consum moderat de alcool;
• activitatea fizică;
• alimentația sănătoasă.

În literatură se vorbește despre conceptul de „rezervă cognitivă” a persoanei, care se referă la nivelul său de inteligență și la măsura în care își stimulează abilitățile cognitive – cu cât nivelul inteligenței este mai ridicat, iar abilitățile cognitive sunt menținute prin educație, profesie și activități stimulante, cu atât persoana este mai protejată împotriva efectelor îmbătrânirii la nivel cognitiv.

Factori de risc pentru declinul cognitiv:

• îmbătrânirea;
• stilul de viață sedentar;
• hipertensiunea arterială la vârsta mijlocie;
• bolile cardiovasculare;
• alte afecțiuni: diabetul, atacul cerebral, dizabilități fizice, boli cronice, cancerul;
• IMC (indice de masă corporală) ridicat;
• stări depresive.

Se consideră în general că ceea ce este benefic pentru sănătatea inimii, are beneficii și pentru creier. Foarte important este controlul factorilor de risc pentru afecțiunile cardio-vasculare – fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială. Deși nu se știe încă în ce măsură acestea ar putea îmbunătăți funcțiile cognitive, se pare că pot încetini evoluția declinului cognitiv.


Nu se cunosc încă toți factorii care contribuie sau protejează împotriva declinului cognitiv și ce anume face diferența de la o persoană la alta în privința vitezei și intensității cu care funcțiile cognitive se deteriorează, însă tot mai multe cercetări se realizează în acest sens, cu atât mai mult cu cât durata de viață a crescut mult în ultimele decenii, iar prevalența demenței crește deopotrivă.