Balonare și diaree - cauze posibile

Balonarea apare la nivelul abdomenului, mai exact la nivel de stomac. Apare de obicei din cauza faptului că tractul gastro-intestinal este umplut fie cu aer, fie cu gaz. Se prezintă sub forma unei senzaţii de disconfort abdominal şi de plenitudine intragastrică, uneori asociată şi cu durere. (1)

Adesea termenul de balonare este folosit în mod greşit drept sinonim cu retenţia de apă. Balonarea implică cantităţi crescute de solide, lichide sau gaze la nivelul sistemului digestiv. (2)

Aproximativ 16-30% dintre oameni acuză că se simt balonaţi în mod frecvent, fiind o senzaţie des întâlnită. (2)

Cauze ale balonării

Cauzele gazelor ce provoacă balonare:

• Mâncatul prea rapid şi prea mult
• Consumul de alimente grase
• Consumul de alimente ce stimulează producerea de gaze- fasolea, legume bogate în fibre
• Consumul de băuturi carbogazoase
• Boala celiacă- intoleranţa la gluten (5)

Alimente ce produc balonare:

• Legume crude
• Fructe-caise, mere, pere, prune şi piersici
• Fasole şi linte
• Cereale integrale
• Produse lactate
• Îndulcitori artificiali (sorbitol)
• Alimente sărate (alimente procesate, supe conservate) (5)

Cauzele balonării pot fi multiple, fie din cauza mâncării pe care o consumaţi, fie de cauză medicală.

Cauze generale de balonare:

• Constipaţie
• Mâncare excesivă
• Boală de reflux gastro-esofagian
• Creşterea în greutate
• Intoleranţă la lactoză
• Menstruaţia (în cazuri particulare la anumite femei) (1)
• Indigestie (3)
• Alergii alimentare
• Sarcina
• Fumatul (4)

Cauze medicale de balonare:

• Infecţii
• Inflamaţii gastro-intestinale (diverticulita)
• Sindromul intestinului iritabil
• Boala inflamatorie pelvină
• Boala Crohn
• Boala hepatică
• Blocarea intestinului sau a vezicii urinare
• Cancer- ovarian, uterin, de colon, pancreatic sau stomac
• Unele medicamente
• Factori de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia (1)
• Gastropareza (3)
• Afecţiuni ginecologice- endometrioza (3)
• Creşterea excesivă a bacteriilor intestinului subţire (SIBO) (3)
• Hernia hiatală (4)

 

Alergiile la diverse alimente şi intoleranţa alimentară sunt frecvente în rândul populaţiei. Acestea pot provoca producţie excesivă de gaze şi balonare. Este indicat să evitaţi acele alimente care vă provoacă disconfort abdominal, precum:

• Lactoza
• Fructoza
• Ouă- alergiile la ouă sunt frecvent asociate cu flatulenţă şi balonare
• Grâu şi gluten (proteină prezentă în grâu, orz şi alte cereale) (2)

Tulburările cronice ale intestinului, precum boala Crohn sau sindromul intestinului iritabil pot provoca frecvent balonări, însoţite şi de alte simptome precum diaree, vărsături, flatulenţe și pierderea în greutate neintenționată.

Boala Crohn este o afectare a tractului gastro-intestinal, cu transmitere genetică, caracterizată prin prezenţa inflamaţiei şi a leziunilor de tip specific la nivelul mucoasei. (3)

Gastropareza este o tulburare ce afectează golirea corectă şi normală a stomacului. Muşchii viscerali nu mai funcţionează corect, ceea ce produce încetinirea trecerii alimentelor din stomac către intestin, însoţită de balonări, greaţă şi chiar blocaje intestinale. (3, 4)
În creşterea excesivă a bacteriilor intestinului subţire se produce un dezechilibru între bacteriile ce colonizează intestinul, cu dominaţa celor dăunătoare. Intestinul uman este colonizat, în mod normal, atât de bacterii bune, cât şi de bacterii rele.

Se caracterzează prin simptome precum balonări, diaree frecventă, cu dificultăţi în digerarea şi absorbţia alimentelor, care poate ajunge în cazuri grave la osteoporoză sau la pierdere în greutate neintenţionată. (3)

Balonările sunt foarte frecvente în rândul oamenilor, motiv pentru care nu trebuie să vă îngrijoraţi atunci când apar. Ele pot fi o problemă dacă sunt asociate şi cu alte simptome grave, precum:

• Sânge în scaun
• Pierdere în greutate vizibilă (fără a încerca)
• Sângerări vaginale (între menstruații sau dacă sunteți în postmenopauză)
• Greaţă
• Vărsături
• Diaree

• Arsuri la nivel de stomac care se tot agravează (1)

Diareea

Se consideră diaree acel scaun de consistenţă moale ce se repetă de trei sau mai multe ori într-o singură zi. Diareea poate dura aproximativ 1-2 zile, fără a fi de cauză îngrijorătoare. (6)

Este important de ştiut faptul că exisă mai multe tipuri de diaree, astfel:
• Diaree acută- cel mai frecvent tip de diaree. Este o diaree apoasă, cu consistenţă moale, care nu are nevoie, de obicei, de tratament şi dispare de la sine după 1-2 zile. Poate să fie rezultatul unei infecţii sau toxininfecţie alimentară.
• Diaree persistentă- acest tip de diaree durează câteva săptămâni, de obicei două până la patru săptămâni şi necesită tratament.
• Diaree cronică- este o diaree ce se întinde pe o durată mai mare de 4 săptămâni şi apare în mod regulat şi constant pe o perioadă lungă de timp. (10)

Cauzele diareei:

• Bacterii din alimente şi apă contaminată (intoxicaţie alimentară)
• Infecţie bacteriană
• Infecţie virală- virusul gripal, norovirusul sau rotavirusul. Bolile infecţioase se manifestă foarte frecvent însoţite de diaree.
• Infecţii parazitare- giardioză
• Medicamente- antibiotice, antichimioterapice, antiacide ce conţin magneziu (diareea poate să apară şi ca reacţie adversă la unele medicamente mai greu de tolerat)
• Intoleranţă alimentară (intoleranţă la lactoză)
• Alergii sau sensibilitate alimentară
• Afecţiuni ale tractului digestiv (boala Crohn)
• Sindromul de intestin iritabil
• Post intervenţie chirurgicală- acestea pot stimula motilitatea tractului digestiv, alimentele fiind mult mai rapid evacuate. (6)
• Terapia cu radiaţii
• Abuzul de alcool
• Diabet
• Tiroida hiperactivă- hipertiroidism
• Abuzul de laxative
• Malasbsorbţie (7)

Coronavirusului ce a condus către pandemia de COVID-19, a fost asociat și cu simptome gastrointestinale, inclusiv greață, vărsături și diaree. (8)

 

Rotavirusul este cea mai frecventă cauză a diareei acute la copii.

Clostridium difficile este o bacterie ce poate cauza simptome variind de la diaree până la inflamaţie ce poate pune viaţa în pericol. Acest tip de infecţie apare de regulă la persoanele spitalizate sau post-spitalizare sau după un tratament cu antibiotice.

Această bacterie se găseşte pe sol, aer, apă, fecale umane sau animale, precum şi în alimente procesate. Sporii de Clostridium Difficile se pot răspândi din fecale în alimente, suprafețe și obiecte atunci când persoanele infectate nu se spală bine pe mâini. Sporii pot persista pe suprafeţe săptămâni sau chiar luni. (8, 9)

Cu toate acestea, nu întotdeauna se poate identifica cauza diareei. Dacă aceasta dispare de la sine în câteva zile, de obicei, nu mai necesită identificarea etiologiei. (6)

De cele mai multe ori diareea este trecătoare şi nu necesită iniţierea unui tratament. Dacă vă confruntaţi cu următoarele simptome, poate fi un semn că trebuie să apelaţi la un medic:

• Sânge, mucus sau puroi în scaun
• Melenă (scaun de consistenţă moale, lucios, negru)
• Diaree care durează mai mult de 2 zile
• Diaree însoţită de febră
• Greaţă sau vărsături
• Diaree după întoarcerea dintr-o ţară străină - Când călătoriți în țările în curs de dezvoltare, diareea cauzată de bacterii și paraziți este adesea numită diareea călătorului

Episoadele de diaree cu scaune multiple pot cauza deshidratare şi dezechilibu hidro-electrolitic, din cauza pierderii unei cantităţ importante de lichide. Netrată, diareea severă poate conduce către insuficienţă renală sau insuficienţă de organ.

Dacă semnalaţi prezenţa următoarelor simptome caracteristice unei deshidratări ce se poate agrava, esre recomandat să apelaţi la un medic:

• Urină închisă la culoare
• Ritm cardiac rapid
• Dureri de cap
• Piele uscată
• Confuzie (7)