Ascaridioza (limbricii)

Ascaridioza sau limbrici reprezinta infectia cu viermele cilindric Ascaris lumbricoides. De obicei infectia nu cauzeaza niciun simptom, dar poate determina febra, tuse si wheezing, urmate de crampe abdominale. In cazurile severe, copiii pot avea deficiente staturo-ponderale, sau viermii pot bloca intestinul, determinind durere severa si varsaturi.

Limbricii sunt cea mai comuna infectie cu viermi cilindrici, afectind peste 1,4 miliarde de persoane. Este larg raspindita in zonele cu igiena sanitara defectuasa, zone tropicale si subtropicale.

Infectia debuteaza cu ingestia oualelor de ascaris, adesea prin alimente contaminate. Acestea se contamineaza prin contactul cu solul, plin de oua din fecalele animale sau umane. Ouale sunt foarte rezistente la conditiile de mediu inconjuratoare si pot rezista pe sol pina la citiva ani. Odata inghitite, eclozeaza si elibereaza larva de ascaris in intestin. Fiecare larva migreaza prin peretele intestinal si patrunde in vasele limfatice si sanguine pina la plamini. Din sacii alveolari trec in bronhii, apoi in laringe si sunt reinghitite in sistemul digestiv. Se va matura in intestinul subtire si va trai ca vierme adult.

Multe persoane cu limbrici sunt asimptomatice, sau prezinta tuse, febra, expectorare de sputa hemoptoica in perioada pasajului larvar prin tractul respirator. Un numar mare de viermi in intestin poate determina crampe abdominale si ocazional obstructii intestinale, cu varsaturi, greata, ameteli.

Cele mai bune strategii de preventie includ utilizarea de produse sanitare si de igiena adecvate si evitarea consumului de fructe si legume nespalate sau negatite.

Tratamentul pentru limbrici se bazeaza pe antihelmintice: albendazol, pirantel pamoate.

Cauze si patogenie

Ascaris lumbricoides este cel mai mare dintre nematode - viermi cilindrici, care paraziteaza oamenii. Adultii sunt albi sau galbui, cu o lungime de 15-35 cm.Traiesc 10-24 de luni in jejun si intestinul subtire. In fiecare zi o femela limbric produce 240.000 de oua, care sunt fertilizate de masculi. Ouale fertilizate care sunt eliminate pe sol cu fecalele, devin infectioase in 5-10 zile. Acestea pot ramine viabile pe sol pina la 17 luni. Infectia se transmite pe cale fecal-orala si prin alimente contaminate.

Dupa ce au fost ingerate, ouale eclozeaza si traverseaza peretele intestinal, trecind in circulatia limfatica si sanguina ajungind in stare larvara la plamini. Ciclul dureaza 1-2 luni, si poate determina pneumonie si eozinifilie.

Stadiul al doilea al migrarii limbricilor implica expectorarea larvelor si reinghitirea acestora. Larvele ajunse din nou in intestin se vor matura aici, vor depune oua si vor fi eliminate prin scaun sau bucal.
Limbricii adulti se hranesc cu produsii de digestie ai gazdei. Viermii nu se multiplica in gazda, acestia traiesc pina la doi ani. Pentru ca infectia sa persiste este nevoie de o reinfectare cu oua de pe sol.

Simptome si diagnostic

Simptomele initiale in limbrici, din timpul migratiei respiratorii includ:

• tuse, wheezing
• expectorarea de sputa cu singe si larve
• ameteli, tahipnee, urticarie
• durere toracica
• pneumonie, febra.

Localizarea intestinala a limbricilor poate determina:

• durere abdominala, distensie
• scadere ponderala, anorexie
• eliminare de viermi prin varsatura sau pe cale nazala
• eliminare de viermi si oua prin scaun
• greata si varsaturi
• ameteli, iritabilitate
• diaree intermitenta.

Complicatiile in limbrici implica:

• blocarea apendicelui - apendicita
• blocarea cailor biliare - icter mecanic, prurit, varsaturi bilioase (galbene)
• blocarea ductului pancreatic - pancreatita acuta
• deficit staturo-ponderal la copii
• deficit vitaminic pentru vitamina C, A, proteine - albumina.

Diagnostic

Diagnosticul de laborator se bazeaza pe evidentierea oualor de limbrici in scaun prin examenul coproparazitologic, rar prin vizualizarea directa a migrarii larvelor, in sputa.
Computer tomograf si ultrasunetele pot determina prezenta viermilor adulti.
In 40% din cazuri examenul scaunului poate fi negativ, deoarece in timpul necesar migrarii si maturarii nu se elimina oua.
Testele sanguine pot arata eozinofilie in timpul stadiului migratoriu.
Colangiopancreatografia este o procedura de diagnostic si de tratament in cazul obstructiilor ductelor biliare.

Tratament

Profilaxia infectiei cu ascaris consta in urmatoarele masuri:

• evitarea contactului cu solul si fecale animale sau umane
• evitarea utilizarii ingrasamintului natural
• igiena adecvata a miinilor si alimentelor.

Terapia medicamentoasa nu este indicata pentru faza migratorie pulmonara, datorita riscului crescut de pneumonita. Simptomele respiratorii pot fi totusi ameliorate prin corticosteroizi sau terapie bronhodilatatoare.
Terapia medicamentoasa pentru limbrici utilizeaza antihelmintice:

• albendazole - nu este recomandat in sarcina; limbricii se asociaz cu oxiurii, albendazole fiind tratamentul standard
• vermifuge palalizante - trebuie evitate in obstructii virmiculare: pirantel pamoate, piperazina, ivermectin
• suplimente de vitamina A
• nitazoxanida - drog folosit mai ales pentru infectiile cu protozoare, are o eficienta de 89% in ascaridis

Tratamentul dureaza 1-3 zile cu albendazole. Medicatia este eficienta si are relativ putine efecte secundare. Examene aditionale ale scaunului sunt necesare la 1-2 saptamini dupa terapie, daca infectia este inca prezenta se repeta tratamentul.
Terapia medicamentoasa afecteaza doar viermii adulti, daca pacientul traieste intr-o zona endemica, larvele pot sa nu fie susceptibile la terapie. In zonele endemice reinfectia apare la 80% din pacienti in 6 luni.

Interventiile chirurgicale sunt recomandate in urmatoarele cazuri:

• hematochezie - eliminare de singe prin rect
• multiple nivele hidro-aerice la radiografia abdominala
• copiii cu distensie abdominala si sensibilitate la palpare
• raspuns nefavorabil la terapia medicamentoasa
• apendicita si peritonita primara
• boala hepatobiliara
• pseudochist pancreatic.