Arsurile la stomac

Arsurile la stomac sau arsurile esofagiene (pirozisul) reprezinta un simptom descris ca o durere cu caracter de arsură sau disconfort după masă, localizat imprecis, in spatele sternului sau în abdomen. Unele persoane pot acuza senzație de dificultate la inghițire sau senzație de „nod in gât”.

Arsura la stomac poate fi asociata, de asemenea, cu greață, regurgitație, senzație de gust amar în gură, dureri epigastrice, balonare. Uneori se poate asocia și cu manifestări extradigestive, cum ar fi: tusea cronică, astm, laringită cronică, eroziuni ale smalțului dentar.

Cauzele cel mai frecvente de arsuri la stomac sunt:

• boala de reflux gastro-esofagian
• esofagită
• hernia hiatală
• ulcerul esofagian (1, 2)

Cum acționează boala?

În momentul când mâncăm, alimentele trec de la nivelul cavității bucale înspre stomac printr-un tub digestiv de aproximativ 25 cm lungime, numit esofag. Joncțiunea dintre esofag și stomac poartă numele de sfincter esofagian inferior (SEI). Funcția SEI este de a se deschide în momentul când alimentele ajung la nivelul său (lucru ce permite acestora sa treacă în stomac) și de a se închide imediat ce bolul alimentar a pătruns în stomac. Prin funcționarea corectă a SEI alimentele, cât și secrețiile acide de la nivelul stomacului nu pot pătrunde înapoi în esofag. Atunci când SEI nu se mai închide corespunzător, secrețiile acide pătrund la nivelul esofagului și determină iritarea mucoasei esofagiene ceea ce determină senzația de arsură.

Dieta, comportamentele alimentare și stilul de viață care pot înrăutăți pirozisul sunt:

• fumatul
• consumul de cafea sau produse pe baza de cofeină
• consumul de alcool si băuturi carbogazoase
• consumul de citrice, roșii, ceapă, ciocolată, mâncăruri grase și/sau condimentate (iuți), mentă sau alimente mentolate
• obezitatea
• sedentarismul, întinderea în pat imediat după masă
• anumite medicamente (aspirina, ibuprofen, etc.)

Când te prezinți la medic

În general arsurile esofagiene au o durată scurtă de timp și apar sporadic. Vă puteti adresa la medic dacă simptomele devin zilnice, durata lor crește sau dacă nu mai răspund la remediile încercate la domiciliu. (3)

Trebuie apelat la medic imediat daca apar unul din următoarele „semne de alarmă”:

• disfagie (dificultate la înghițire)
• scădere inexplicabilă în greutate
• vărsături frecvente
• vărsături cu sânge sau scaun negru
• durere care merge în umăr, bărbie, pe brațul stâng
• dificultate în respirație
• pierderea stării de conștiență (2)

La ce medic te adresezi și la ce să te aștepți

Primul la care ar trebui să vă adresați este medicul de familie. Acesta poate pune diagnosticul fără alte investigații suplimentare și vă poate indica cum sa modificați dieta si stilul de viață pentru a reduce senzația de arsură. Totodată, dacă este necesar, acesta vă poate prescrie un tratament medicamentos. Ar trebui sa vă asteptați la întrebări despre:

• modul de apariție și dispariție al arsurilor, frecvența acestora, legătura lor cu alimentația și comportamentul alimentar, eventualele tratamente pe care le-ați urmat pentru ameliorarea simptomelor
• asocierea arsurilor cu alte simptome digestive (greață, vărsături, disconfort abdominal) sau extradigestive (tuse, răgușeală)
• apariția „semnelor de alarmă”
• alte boli de care suferiți și alte tratamente cronice urmate la domiciliu

Dacă medicul de familie decide că necesitați investigații suplimentare acesta poate solicita un consult la medicul gastroenterolog.

Cum se pune în general diagnosticul

Diagnosticul de boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) se stabilește pe bază prezenței simptomelor tipice, și anume pirozis si regurgitație acidă, permițând astfel începerea terapiei empirice.

Investigațiile suplimentare care se pot realiza sunt:

• endoscopia digestivă superioară: constă in trecerea unui tub flexibil care prezintă la capăt o camera video ce va fi introdus prin gură până în stomac. Nu este recomandată în prezența simptomelor tipice fiind însă necesară in cazul BRGE neresponsivă la tratament sau în prezența „semne de alarmă”. Poate detecta prezența esofagitei (inflamația mucoasei esofagiene) sau a complicațiilor refluxului (stenoze, esofag Barrett, cancer esofagian) (2, 4)
• tranzitul baritat: consta in ingerarea unei soluții de bariu și urmărirea traseului acestei soluții din gură până în stomac sub ecran radiologic. Nu mai este recomandată în diagnosticarea BRGE (2)
• manometria esofagiană: constă în măsurarea presiunii exercitate de mușchii sfincterului esofagian inferior. Se recomandă în cazul unei endoscopii normale la un pacient cu simptome persistente și poate demonstra spasmul sfincterului (2, 3)
• ph-metrie ambulatorie: un tub foarte subțire este introdus prin nas în esofag și lăsat acolo pentru 24-ore. Acesta măsoară ph-ul înregistrat la nivelul SEI. Prin această metodă se pot corela simptomele cu refluxul, frecvența refluxului și durata acestuia. (3, 4)

Dietă și mod de viață

Modificarea stilului de viață și al alimentației completează măsurile terapeutice. Se recomandă:

• oprirea fumatului și consumului de băuturi alcoolice
• reducerea consumului de cafea, băuturi pe bază de cofeină, băuturi carbogazoase
• scăderea în greutate, mai ales pentru cei cu IMC (Indice de Masă Corporală) > 25kg/m2
• trebuie evitată luarea mesei cu 2-3 ore înainte de culcare
• ridicarea capului patului este utilă în special pentru cei cu manifestări nocturne
• trebuie evitate mesele abundente, se preferă mesele dese și reduse cantitativ; mestecați lent și nu va intindenți în pat imediat dupa luarea mesei
• evitați alimentele care favorizează refluxul, cum ar fi citricele, roșiile, ciocolată, menta și produsele mentolate, alimentele grase, alimentele iuți
• limitarea consumului de medicamente care favorizează refluxul

Ce trebuie să știi despre tratament

Medicația utilizată pentru reducerea disconfortului provocat de reflux include medicamente care scad sau inhibă secreția acidă gastrică, stimulează motilitatea esofagiană și gastrică sau protejează mucoasa esofagiană:

• antiacidele: folosite pentru manifestări ușoare ale bolii ca terapie adjuvantă; determină o ameliorare simptomatică rapidă
• prokineticele: stimulează golirea esofagului și stomacului; au o utilitate limitată ca terapie adjuvantă, iar folosirea lor pe termen lung trebuie descurajată
• inhibitorii de pompă de protoni (IPP): reduc secreția acidă gastrică; reprezintă tratamentul de elecție al BRGE
• inhibitorii receptorilor H2: inhibă secreția acidă gastrică; pot fi folosiți ca tratament pentru formele ușoare-moderate sau în asociere cu IPP pentru un control mai bun al simptomelor.

Tratamentul chirurgical este indicat la pacienții ale căror simptome nu sunt foarte bine controlate cu terapie medicamentoasă, la cei care prezintă manifestări extradigestive și ca alternativă pentru cei care au urmat tratament medicamentos pentru o durată lungă de timp. (1, 2, 3, 4)

Concluzii – de reținut

• arsura esofagienă (pirozisul) este un simptom descris ca o durere retrosternală cu caracter de arsură; deși supărător, aceasta nu este amenințător de viață
• de cele mai multe ori prezența pirozisului înseamnă existența bolii de reflux gastro-esofagian
• pentru formele ușoare modificarea stilului de viață și a comportamentelor alimentare sunt suficiente pentru a controla simptomele
• tratamentul medicamentos poate ameliora rapid simptomele, dar acesta trebuie urmat sub supraveghere medicală
• prezentați-vă la medic dacă apare cel puțin unul dintre „semnele de alarmă”