Alăptarea și cancerul de sân

Alăptarea și cancerul de sân

©

Autor:

Alăptarea și cancerul de sân
Cancerul de sân este cel mai comun tip de cancer întâlnit în cazul femeilor, inclusiv femeile însărcinate. Mamele afectate de cancerul mamar sau care au suferit de această afecÈ›iune în trecut È™i s-au vindecat, îÈ™i pun întrebarea dacă alăptarea periclitează într-un anumit fel starea ei de sănătate sau a copilului.

Pot alăpta dacă am cancer de sân?

S-a observat că hormonul estrogen este prezent în cantitate ridicată  în majoritarea cazurilor de cancer mamar (80%). Datele È™tiinÈ›ifice subliniază faptul că nivelul de estrogen scade cu fiecare sarcină È™i alăptare, ceea ce ar putea favoriza reducerea riscului de cancer de sân.

Femeile diagnosticate cu cancer mamar pot alăpta, celulele canceroase în sine neafectând starea de sănătate a copilului, deoarece acestea nu pătrund în laptele matern. Alăptarea poate fi însă mai dificilă în urma unei intervenÈ›ii chirurgicale. Aceasta împreună cu radioterapia îngreunează capacitatea mamei de a alăpta copilul la sân.

O contraindicaÈ›ie a alăptării este tratamentul chimioterapic, deoarecele medicamentele utilizate pot trece în laptele matern È™i pot fi ingerate de bebeluÈ™. De asemenea, dozele ridicate de radiaÈ›ii pot  modifica laptele matern È™i pot afecta sugarul. Alăptarea trebuie întreruptă dacă sunt necesare tratamente cu izotopi radioactivi sau chimioterapice, până în momentul în care aceste elementele sunt complet eliminate din organism.

În perioada efectuării investigaÈ›iilor pentru depistarea cancerului, alăptarea poate continua, însă după câteva ore după procedură È™i urmând recomandările medicului. InvestigaÈ›ii precum mamografia, radiografia, ecografia mamară, RMN sau biopsia nu afectează laptele matern.

Alăptarea poate influența riscul de cancer?

Alăptarea la sân oferă mamelor numeroase beneficii asupra sănătății. Unul dintre ele este protecÈ›ia împoriva cancerului de sân, includiv cancerul mamar în premenopauză. Acest lucru este confirmat È™i de un studiu publicat în Journal of the National Cancer Institute (2015), conform căruia alăptarea este asociată cu reducerea riscului de  proliferare È™i dezvoltare a celulelor canceroase mamare. Analiza a inclus 1636 de femei diagnosticate cu cancer de sân. (3)

LactaÈ›ia reduce riscul de cancer mamar, iar efectul protector este mai mare în cazul femeilor care alăptează pe perioade mai mari de timp, numeroase mecanisme fiziopatologice fiind implicate. După tratarea cancerului mamar nu sunt dovezi conform cărora alăptarea creÈ™te riscul de recidivă a bolii, nici de afectare a fătului. (4)

Există câteva moduri prin care alăptarea previne dezvoltarea cancerului de sân:
  • alăptarea produce modificări hormonale, cum ar fi scăderea nivelului de estrogen È™i implicit scăderea riscului de a dezvolta cancer de sân;
  • alăptarea reduce ovulaÈ›ia – conform studiilor, femeile care prezintă mai puÈ›ine perioade de ovulaÈ›ie de-a lungul vieÈ›ii prezintă un risc redus de a dezvota cancer mamar;
  • alăptarea produce modificări la nivelul celulelor din canalele mamare, crescând rezistenÈ›a acestor celule la mutaÈ›iile ce pot cauza cancer. (2)

Studiile epidemiologice sugerează că lactoferina È™i acizii nesaturaÈ›i din laptele matern pot inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase. În anul 1993, în cadrul Universității Lund (Suedia) s-a descoperit că o proteină din laptele matern, pe care au numit-o HAMLET (Human Alpha-lactalbumin Made LEthal to Tumor cells) afectează viabilitatea celulelor canceroase È™i legarea bacteriilor de celule. (7)

Alăptarea după o biopsie sau o lumpectomie

Posibilitatea de a alăpta depinde de locul biopsiei È™i suprafaÈ›a supusă intervenÈ›iei. Dacă incizia a fost realizată la nivel areolar pot exista probleme. În urma biosiei, canalele galactofore care permit trecerea laptelui către mamelon  pot fi afectate È™i se pot bloca. Deoarece lactaÈ›ia creÈ™te presiunea sângelui la nivelul sânilor, înaintea biopsiei se recomandă alăptarea copilului la sânul sănătos, pentru a facilita ulterior intervenÈ›ia È™i pentru a evita eventualele pierderi de sânge.

Lumpectomia este o intervenÈ›ie chirurgicală prin care se elimină tumora malignă sau un nodul, împreună cu o mică porÈ›iune din È›esut. Procedura se poate efectua înainte sau după naÈ™tere. Femeile care au suferit o intervenÈ›ie chirurgicală de lumpectomie pot alăpta. Este posibil ca sânul sănătos să îÈ™i mărească volumul È™i să producă mai mult lapte pentru a îndeplini necesitățile nutriÈ›ionale ale copilului. De asemenea, este posibil ca în timpul intervenÈ›iei chirurgicale să fie afectate canalele galactofore sau nervii locali. (8)

Alăptarea și chimioterapia

În cazul în care urmaÈ›i un tratament pentru cancer mamar È™i alăptaÈ›i, este necesară menÈ›inerea legăturii cu medicul oncolog È™i medicul pediatru, deoarece influenÈ›a medicaÈ›iei asupra laptelui matern este diferită de la o persoană la alta.

Este recomandat totuÈ™i ca mamele care abia au născut È™i urmează să înceapă tratamentul chimioterapic pentru cancer să oprească sau să nu înceapă alăptarea copilului la sân. Dacă este planificată o intervenÈ›ie chirurgicală, oprirea alăptării va reduce circulaÈ›ia sângelui la nivel mamar  È™i le va reduce astfel volumul, facilitând intervenÈ›ia chirurgicală. De asemenea, reduce riscul infecÈ›iilor È™i previne ca laptele matern să ajungă în probele de biopsie sau în zonele supuse intervenÈ›iei chirurgicale.

Majoritatea medicamentelor chimioterapice, a hormonilor din terapia de substituÈ›ie È™i a altor medicamente pentru cancerul de sân pătrund în laptele matern È™i pot fi ingerate de copil. (1)

Vă prezentăm mai jos o listă cu principalele medicamente utilizate în tratamentul cancerului de sân È™i siguranÈ›a lor în perioada alăptării:
  • Abraxane – alăptarea trebuie întreruptă pentru 6-10 zile;
  • Adriamycin - este contraindicat pe perioada alăptării;
  • Arimidex – nu este indicată alăptarea pe durata administrării medicaÈ›iei;
  • Cisplatin – nu există dovezi suficiente conform cărora cisplatina prezintă toxicitate asupra laptelui matern, însă majoritatea studiilor recomandă întreruperea alăptării pe parcursul alăptării;
  • Ciclofosfamida – datele privind siguranÈ›a utilizării acestui medicament pe perioada alăptării sunt reduse, dar sugerează că acestea nu sunt compatibile;
  • Doxorubicin – acest medicament È™i metaboliÈ›ii săi au fost detectaÈ›i în laptele matern;
  • Metotrexat, Nolvadex – utilizarea acestor medicamente È™i alăptarea la sân nu sunt compatibile;
  • Tamoxifen - inhibă producÈ›ia de lapte, iar cantitatea de lapte prezentă poate conÈ›ine urme de medicament. (6)

Efectele radioterapiei asupra lactației

Dozele ridicate de radiaÈ›ii  pot reduce cantitatea de lapte produsă de sânul supus intervenÈ›iei, dar sânul sănătos nu este afectat. Motivul pentru care scade producÈ›ia de lapte matern este dat de afectarea canalelor galactofore în urma proceselor de iradiere.

Dozele de radiaÈ›ii pot produce leziuni cutanate pe durata tratamentului, asemănătoare arsurilor solare. De aceea, pentru a preveni infecÈ›iile, este recomandată întreruperea alăptării de la sânul afectat. În aceste cazuri, copilul poate fi alăptat de la sânul sănătos. Dozele de radiaÈ›ii pot afecta laptele matern È™i implicit copilul; de aceea se recomandă discutarea opÈ›iunii de a alăpta copilul la sân sau nu cu medicul obstetrician, pediatru sau oncolog. (5)

Alăptarea și mastectomia

Mastectomia este o intervenÈ›ie chirurgicală prin care sânul afectat de cancer este excizat chirurgical. Este tratamentul cel mai folosit de femeile cu cancer mamar, în special de către cele care se află în stadiul 0, I, II È™i III. Prin mastecomie se îndepărtează È™i unul sau toÈ›i ganglionii limfatici. Chirurgii pot efectua mastecomie simplă, modificată sau radicală. Femeilor care se află în stadiul IV de cancer li se va efectua o mastecomie radicală.

S-a constatat că multe femei produc suficient lapte (sau aproape suficient) chiar È™i de la un singur sân pentru unul sau mai mulÈ›i copii. În primele săptămâni, frecvenÈ›a alăptării poate fi combinată cu pomparea după fiecare sesiune de alăptare, ceea ce va duce la creÈ™terea producÈ›iei de lapte.

Ce se întâmplă dacă nu pot alăpta?

În cazul în care nu produceÈ›i suficient lapte pentru copil sau starea de sănătate nu vă permite să alăptaÈ›i, se recomandă:
  • să administraÈ›i copilului o formulă de lapte sau să apelaÈ›i la o altă mamă care să vă alăpteze copilul;
  • pompati laptele È™i administraÈ›i-l nou-născutului;
  • acordaÈ›i-i nou-născutului acelaÈ›i timp de hrănire; chiar dacă îl veÈ›i hrăni cu biberonul, acest lucru nu înseamnă că trebuie să petreceÈ›i mai puÈ›in timp cu el. AsiguraÈ›i-vă un contact vizual  È™i mentineÈ›i contactul piele-pe-piele;
  • apelaÈ›i la un grup de suport. Cele mai multe probleme se pot rezolva discutând cu alte mame care s-au confruntat cu aceleaÈ™i probleme.

Data actualizare: 03-09-2015 | creare: 03-11-2009 | Vizite: 12605
Bibliografie
(1) Fact sheet on breast cancer, pregnancy and breastfeeding, link: https://www.cansa.org.za/files/2015/05/Fact-Sheet-Breast-Cancer-Pregnancy-Breastfeeding-May-2015.pdf
(2) Breast Feeding and Breast Cancer Risk, link: https://envirocancer.cornell.edu/FactSheet/diet/fs29.brfeed.cfm
(3) Breastfeeding, PAM50 tumor subtype and breast cancer prognosis and survival, link: https://jnci.oxfordjournals.org/content/107/7/djv087.abstract
(4) Breastfeeding and breast cancer, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16139543
(5) Radiotherapy levels and effects while breastfeeding, link: https://www.drugs.com/breastfeeding/radiotherapy.html
(6) Cancer chemotherapy and pregnancy, link: https://sogc.org/wp-content/uploads/2013/04/gui288CPG1303E.pdf
(7) Breast-feeding , HAMLET and cancer, link: https://www.acsu.buffalo.edu/~andersh/research/milkcancer.asp
(8) Breastfeeding after a breast biopsy or other minor surgery, link: https://www.babycenter.com/0_breastfeeding-after-a-breast-biopsy-or-other-minor-surgery_8681.bc
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune: